Cubul Necker este o iluzie optică publicată pentru prima dată în 1832 de cristalograful elvețian Louis Albert Necker.
Ambiguitate
Cubul Necker este un desen liniar ambiguu. Este un desen cu fir al unui cub în perspectivă izometrică, ceea ce înseamnă că marginile paralele ale cubului sunt desenate ca linii paralele în imagine. Atunci când două linii se încrucișează, imaginea nu arată care este în față și care este în spate. Acest lucru face ca imaginea să fie ambiguă; ea poate fi interpretată în două moduri diferite. Atunci când o persoană se uită fix la imagine, aceasta va părea adesea să se răsucească înainte și înapoi între cele două interpretări valide (așa-numita percepție multiplă).
Cubul Necker în stânga, cubul imposibil în dreapta.
Efectul este interesant deoarece fiecare parte a imaginii este ambiguă prin ea însăși, dar sistemul vizual uman alege o interpretare a fiecărei părți care face ca întregul să fie coerent. Cubul Necker este folosit uneori pentru a testa modelele computerizate ale sistemului vizual uman pentru a vedea dacă acestea pot ajunge la interpretări coerente ale imaginii în același mod în care o fac oamenii.
Oamenii nu văd de obicei o interpretare inconsecventă a cubului. Un cub ale cărui muchii se încrucișează într-un mod inconsecvent se numește un obiect imposibil, mai precis un cub imposibil.
Cu cubul din stânga, majoritatea oamenilor văd fața din stânga jos ca fiind în față de cele mai multe ori. Acest lucru se poate datora faptului că oamenii privesc obiectele de sus, cu partea de sus vizibilă, mult mai des decât de jos, cu partea de jos vizibilă, astfel încât creierul „preferă” interpretarea că cubul este privit de sus.
Există dovezi că prin concentrarea asupra diferitelor părți ale figurii se poate forța o percepție mai stabilă a cubului. Intersecția celor două fețe care sunt paralele cu observatorul formează un dreptunghi, iar liniile care converg spre pătrat formează o „joncțiune y” la cele două laturi diagonal opuse. Dacă un observator se concentrează pe „joncțiunea y” de sus, fața inferioară din stânga va părea că se află în față. Fața superioară dreaptă va părea a fi în față dacă ochii se concentrează pe joncțiunea inferioară (Einhauser, et al., 2004).
Cubul Necker poate face lumină asupra sistemului vizual uman. Sidney Bradford, orb din naștere, dar care și-a recăpătat vederea în urma unei operații la vârsta de 52 de ani, nu a perceput ambiguitatea pe care o percep observatorii cu vedere normală.
Evaluare | Biopsihologie | Comparată |Cognitivă | Dezvoltare | Limbaj | Diferențe individuale |Personalitate | Filosofie | Socială |
Metode | Statistică |Clinică | Educațională | Industrială | Industrială | Articole profesionale | Psihologie mondială |
Psihologie cognitivă:Atenție – Luarea deciziilor -Învățare – Judecata -Memorie – Motivație – Percepție – Raționament -Gândire -Procese cognitiveCogniție -OutlineIndex
Epistemologie
Cubul Necker este folosit în epistemologie (studiul cunoașterii) și oferă un contraatac împotriva realismului naiv. Realismul naiv (aka realismul direct sau de bun simț) afirmă că modul în care percepem lumea este modul în care lumea este de fapt.
Cubul Necker pare să infirme această afirmație: noi vedem un cub, dar, în realitate, nu există niciun cub acolo: doar un desen bidimensional format din douăsprezece linii. Vedem ceva care nu este cu adevărat acolo, infirmând astfel (se presupune) realismul naiv. Această critică a realismului naiv susține realismul reprezentativ.
- Ai observat partea de sus a cubului?
- istoria cubului și un applet Java
- care modelează percepția umană a cubului
- Cubul Necker: O iluzie vizuală la cut-the-knot
- Explicarea cubului Necker și a altor fenomene gestalt
.