Obiective: Datele privind tensiunea arterială (TA) ambulatorie de douăzeci și patru de ore și prezența sindromului metabolic (SM) sunt ambele buni discriminatori ai riscului cardiovascular. Am examinat relația dintre scorurile sindromului metabolic, așa cum sunt definite de raportul Federației Internaționale de Diabet 2005 (IDF-2005) și datele privind tensiunea arterială ambulatorie de 24 de ore la hipertensivii nou diagnosticați.
Metode: Am evaluat 352 de subiecți non-diabetici (bărbați/femei: 167/185, cu vârsta de 49+/-13 ani). Pe baza criteriilor IDF-2005, 212 subiecți au îndeplinit criteriile 0, 1 sau 2 (fără sindrom metabolic) și 140 au îndeplinit criteriile 3, 4 sau 5 (sindrom metabolic). Pacienții au fost împărțiți în două grupe (MS și non-MS), asortate pentru vârstă și tensiune arterială ocazională Toți au fost supuși monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale timp de 24 de ore.
Rezultate: Nu au fost găsite diferențe semnificative între non-MS și MS pentru PA ocazională (153/92+/-17/8 vs. 154/92+/-16/8 mmHg), vârstă (48+/-14 vs. 50+/-12 ani), PA ambulatorie de 24h (131/82+/-14/10 vs. 133/82+/-14/9 mmHg), PA diurnă (135/86+/-14/11 vs. 137/85+/-14/9 mmHg), PA nocturnă (122/74+/-15/11 vs. 124/74+/-15/10 mmHg), scăderea nocturnă (9+/-6 vs. 9+/-6 %), tensiunea arterială la trezire (131/82+/-20/15 vs. 135/82+/-21/15 mmHg), creșterea nocturnă (7+/-14 vs. 10+/-15 mmHg), procentul de persoane care se scufundă (42,5 vs. 37,1 %) sau procentul de persoane care nu se scufundă (50,9 vs. 50,7 %). Cu toate acestea, diferențe semnificative între non-MS și MS au fost găsite pentru creșterea bruscă a TA de dimineață (25+/-12 vs. 28+/-15 mmHg, p<0,03). De asemenea, atunci când pacienții au fost împărțiți în patru grupe în funcție de scorurile SM (0/1, 2, 3 sau 4/5), au fost observate diferențe semnificative între grupe doar pentru TA la trezire (grupa 2 vs. 4/5, 132/79+/-21/15 vs. 140/84+/-10/15 mmHg, p<0,05; grupul 3 vs. 4/5, 131/81+/-20/15 vs. 140/84+/-20/15, p<0,005) și pentru creșterea TA de dimineață (grupul 0/1 vs. 4/5, 24+/-11 vs. 29+/-15 mmHg, p<0,003).
Concluzii: Concluzionăm că la subiecții hipertensivi nou diagnosticați nu există o relație semnificativă între severitatea sindromului metabolic și datele privind tensiunea arterială ambulatorie sau variațiile circadiene. Singura excepție constatată a fost o creștere mai mare a TA dimineața la pacienții cu SM, a cărei importanță ca factor determinant al riscului cardiovascular trebuie clarificată prin studii suplimentare.