Obiective: Ghidurile actuale de tratament al hipertensivilor recomandă limite superioare pentru tensiunea arterială sistolică (SBP) și diastolică (DBP). Există asocieri în formă de curbă în J ale TA cu riscul pentru unele rezultate care sugerează că se pot aplica și limite inferioare ale obiectivelor DBP. Am examinat asocierea dintre DBP medie atinsă și rezultatele cardiovasculare (CV) la pacienții care au atins o SBP în timpul tratamentului în intervalul de la 120 la <140 mmHg în cadrul studiilor Ongoing Telmisartan Alone and in Combination with Ramipril Global Endpoint Trial (ONTARGET) și Telmisartan Randomized AssessmeNt Study in ACE iNtolerant participants with cardiovascular Disease (TRANSCEND) pe pacienți cu risc CV ridicat. Acest interval de TAS a fost asociat cu cel mai mic risc CV.
Metode: Am analizat datele privind rezultatele pacienților în vârstă de 55 de ani sau mai mult cu boală CV din studiile ONTARGET și TRANSCEND care au randomizat pacienții cu risc ridicat la ramipril, telmisartan și combinația. La pacienții cu TAS controlată (la tratament 120 până la <140 mmHg), rezultatul compozit de deces CV, infarct miocardic, accident vascular cerebral și internare în spital pentru insuficiență cardiacă, componentele acestora și mortalitatea din toate cauzele au fost analizate în funcție de media TAS la tratament ca variabilă categorică (<70, 70 până la <80, 80 până la <90 și ≥90 mmHg) și continuă, precum și de modificarea TAS în funcție de TAS inițială. Presiunea pulsului (PP) a fost legată de rezultate ca o variabilă continuă.
Rezultate: La 16 099 dintre cei 31 546 de pacienți, media PPB obținută a fost de 120 până la <140 mmHg. Cel mai mic risc nominal pentru toate rezultatele a fost observat la o DBP obținută de 70 până la <80 mmHg. O DBP realizată mai mare a fost asociată cu un risc mai mare pentru rezultatele de accident vascular cerebral și de spitalizare pentru insuficiență cardiacă (≥80 mmHg) și infarct miocardic (≥90 mmHg). O DBP obținută mai mică (<70 mmHg) a fost asociată cu un risc mai mare pentru rezultatul primar , infarct miocardic HR 1,54 (95% CI 1,26-1,88, P < 0,0001) și spitalizare pentru insuficiență cardiacă HR 1.81 (95% CI 1,47-2,24, P < 0,0001) și decesul din toate cauzele (HR 1,19, 95% CI 1,04-1,35; P < 0,0001), în timp ce nu a existat niciun semnal pentru accident vascular cerebral și deces CV în comparație cu DBP 70 până la <80 mmHg. O scădere a DBP a fost asociată cu un risc mai mic atunci când DBP inițială a fost >80 mmHg. Asocierile cu rezultatele au fost similare atunci când pacienții au fost împărțiți la SBP 120 până la <130 mmHg sau 130 până la <140 mmHg pentru DBP sau PP.
Concluzie: Comparativ cu o DBP de 70 până la <80 mmHg, o DBP mai mică și mai mare a fost asociată cu un risc mai mare la pacienții care au obținut o SBP de 120 până la <140 mmHg. Asociațiile dintre DBP și PP cu riscul au fost similare în special la SBP controlată. Aceste date sugerează că la o TAS optimă obținută, riscul este încă definit de o DBP scăzută sau ridicată. Aceste constatări susțin orientările care iau în considerare DBP la un control optim al SBP.