Context: Frecvența respiratorie (FR) este un predictor independent al rezultatelor adverse și o componentă integrală a multor scoruri de predicție a riscului pentru adulții spitalizați. Cu toate acestea, nu este clar dacă RR este înregistrată cu acuratețe. Am încercat să evaluăm acuratețea potențială a RR prin analiza distribuției și a variației ca indicator, deoarece RR ar trebui să fie distribuită în mod normal dacă este înregistrată cu acuratețe.
Metode: Am efectuat un studiu observațional descriptiv al datelor din dosarele electronice de sănătate de la spitalizări consecutive din 2009 până în 2010 din șase spitale diverse. Am evaluat distribuția RR maximă la internare, folosind frecvența cardiacă (HR) ca termen de comparație, deoarece aceasta este măsurată în mod obiectiv. Am evaluat modelele RR în rândul subgrupurilor selectate care se așteptau să aibă o variație fiziologică mai mare, utilizând coeficientul de variație (CV=SD/mediu).
Rezultate: Dintre cele 36 966 de spitalizări, RR înregistrat nu a fost distribuit în mod normal (p<0,001), ci înclinat spre dreapta (skewness=3,99) cu valori grupate la 18 și 20 (kurtosis=23,9). În schimb, HR a fost distribuită relativ normal. Pacienții cu un diagnostic cardiopulmonar sau hipoxie au avut doar o variație modestă mai mare (creștere CV de 2%-6%). În rândul celor 1318 pacienți transferați de la secție la unitatea de terapie intensivă (n=1318), variația RR în ziua anterioară transferului a fost similară cu cea observată la admitere (CV 0,24 vs 0,26), chiar și în cazul celor transferați cu insuficiență respiratorie (CV 0,25).
Concluzii: Tiparele observate sugerează că RR este înregistrat inexact, chiar și în rândul celor cu compromis cardiopulmonar, și reprezintă o estimare „punctuală”, valorile de 18 și 20 de respirații pe minut reprezentând „normalul”. În timp ce estimările punctuale pot fi potențial adecvate pentru a indica stabilitatea clinică, RR inexactă poate duce, alternativ, la o clasificare greșită a gravității bolii, punând în pericol siguranța pacienților. Astfel, recomandăm o mai bună pregătire a personalului spitalicesc pentru a înregistra cu exactitate RR.