Vița de vie a lui Nabot
21 Ceva mai târziu a avut loc un incident cu privire la o vie care aparținea lui Nabot(A), Izreelitul. Podgoria se afla în Izreel(B), aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei. 2 Ahab i-a spus lui Nabot: „Dă-mi via ta ca să o folosesc ca grădină de legume, întrucât este aproape de palatul meu. În schimb, îți voi da o vie mai bună sau, dacă preferi, îți voi plăti cât valorează.”
3 Dar Nabot a răspuns: „Domnul să mă ferească să-ți dau moștenirea(C) strămoșilor mei.”
4 Astfel, Ahab a plecat acasă, încruntat și mânios(D) pentru că Nabot Izreelitul a spus: „Nu-ți voi da moștenirea strămoșilor mei”. S-a întins pe patul său bosumflat și a refuzat(E) să mănânce.
5 Soția sa, Izabela, a intrat și l-a întrebat: „De ce ești atât de încruntat? De ce nu vrei să mănânci?”
6 El i-a răspuns: „Pentru că i-am spus lui Nabot din Izreel: ‘Vinde-mi via ta; sau, dacă preferi, îți voi da o altă vie în locul ei’. Dar el a răspuns: „Nu-ți voi da via mea.””
7 Iezechiel, soția sa, a zis: „Așa te porți tu ca rege peste Israel? Ridică-te și mănâncă! Înveselește-te! Îți voi lua via(F) lui Nabot Izreelitul.”
8 Așa că a scris scris scrisori(G) în numele lui Ahab, a pus sigiliul(H) lui pe ele și le-a trimis bătrânilor și nobililor care locuiau în cetatea lui Nabot împreună cu el. 9 În acele scrisori ea a scris:
„Proclamați o zi de post și așezați-l pe Nabot pe un loc de frunte în mijlocul poporului. 10 Dar așezați însă doi ticăloși(I) în fața lui și puneți-i să aducă acuzații că l-a blestemat(J) atât pe Dumnezeu, cât și pe rege. Apoi scoateți-l afară și omorâți-l cu pietre.”
11 Așadar, bătrânii și nobilii care locuiau în cetatea lui Nabot au făcut așa cum le poruncise Izabela în scrisorile pe care le scrisese. 12 Ei au proclamat un post(K) și l-au așezat pe Nabot într-un loc de frunte printre oameni. 13 Atunci au venit doi ticăloși, s-au așezat în fața lui și au adus acuzații împotriva lui Nabot în fața poporului, spunând: „Nabot l-a blestemat atât pe Dumnezeu, cât și pe rege”. Așa că l-au dus în afara orașului și l-au omorât cu pietre.(L) 14 Apoi au trimis vorbă Izabelei: „Nabot a fost omorât cu pietre.”
15 De îndată ce Izabela a auzit că Nabot a fost omorât cu pietre, i-a spus lui Ahab: „Ridică-te și ia în stăpânire via(M) lui Nabot Izreelitul, pe care acesta a refuzat să ți-o vândă. El nu mai este viu, ci mort”. 16 Când Ahab a auzit că Nabot a murit, s-a ridicat și s-a coborât să ia în stăpânire via lui Nabot.
17 Atunci cuvântul Domnului a venit la Ilie Tișbitul: 18 „Coboară-te să te întâlnești cu Ahab, împăratul lui Israel, care domnește în Samaria. El se află acum în via lui Nabot, unde s-a dus să pună stăpânire pe ea. 19 Spune-i: „Iată ce spune Domnul: „Nu cumva ai ucis un om și i-ai confiscat proprietatea?”(N) Spune-i apoi: „Iată ce spune Domnul: „În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot,(O) câinii(P) vor linge sângele tău – da, al tău!'”
20 Ahab i-a spus lui Ilie: „Deci m-ai găsit, vrăjmașul meu!”(Q)
„Te-am găsit”, i-a răspuns el, „pentru că te-ai vândut(R) ca să faci rău în ochii Domnului. 21. El spune: ‘Voi aduce dezastru asupra ta. Voi nimici pe urmașii tăi și voi stârpi de la Ahab până la ultimul bărbat(S) din Israel – sclav sau liber(T). 22 Voi face casa(U) ta ca cea a lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și ca cea a lui Baeșa, fiul lui Ahia, pentru că Mi-ai stârnit mânia și ai făcut pe Israel să păcătuiască.”(V)
23 „Și, de asemenea, cu privire la Izabela, Domnul spune: „Câinii(W) o vor devora pe Izabela lângă zidul Izreelului.'”
24 „Câinii(X) îi vor mânca pe cei ai lui Ahab care vor muri în cetate, iar păsările(Y) se vor hrăni cu cei care vor muri la țară.”
25 (Niciodată nu a fost(Z) cineva ca Ahab, care s-a vândut să facă rău în ochii Domnului, îndemnat de Izabela, soția sa. 26 El s-a comportat în cel mai josnic mod, mergând după idoli, ca amoriții(AA) pe care Domnul i-a alungat din fața lui Israel.)
27 Când Ahab a auzit aceste cuvinte, și-a rupt hainele, s-a îmbrăcat în sac(AB) și a postit. S-a culcat în sac și a umblat cu blândețe.(AC)
28 Atunci cuvântul Domnului a venit la Ilie, Tișbitul: 29 „Ai observat cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a smerit(AD), nu voi aduce acest dezastru în zilele lui(AE), ci îl voi aduce asupra casei lui în zilele fiului său.”(AF)
.