ADVERTISMENTE:
Câteva dintre caracteristicile importante ale comunității urbane sunt următoarele:
O analiză sociologică a comunității urbane conține câteva trăsături importante. Acestea sunt următoarele:
ADVERTISMENTE:
1. Dimensiunea:
De regulă, în aceeași țară și în aceeași perioadă, dimensiunea unei comunități urbane este mult mai mare decât cea a unei comunități rurale. Cu alte cuvinte, urbanitatea și mărimea unei comunități sunt corelate pozitiv.
Imagine din partea curții : upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/Ginza_area_at_Tower.jpg
2. Densitatea populației:
ADVERTISMENTE:
Densitatea populației în zonele urbane este mai mare decât în comunitățile rurale. Urbanitatea și densitatea sunt corelate pozitiv.
3. Familia:
În ceea ce privește comunitatea urbană, se acordă o importanță mai mare individului decât familiei. Familiile nucleare sunt mai populare în zonele urbane.
4. Căsătoria:
ADVERTISMENTE:
În cazul comunității urbane există o preponderență a căsătoriilor din dragoste și a căsătoriilor între caste. Se întâlnește, de asemenea, un număr mai mare de divorțuri. Fiii și fiicele se bucură de o libertate considerabilă în alegerea partenerilor de viață.
5. Ocupația:
În zonele urbane, ocupațiile majore sunt de natură industrială, administrativă și profesională. Diviziunile muncii și specializarea ocupațională sunt foarte frecvente în orașe/orașe/metropola.
6. Extremele de clasă:
ADVERTISMENTE:
În cuvintele lui Bogardus, „Extremele de clasă caracterizează orașul”. Un oraș și un municipiu găzduiesc atât pe cei mai bogați, cât și pe cei mai săraci dintre oameni. Într-un oraș, mahalalele celor săraci există alături de bungalourile palate ale celor bogați, în mijlocul apartamentelor membrilor clasei de mijloc. În orașe se întâlnesc atât cele mai civilizate moduri de comportament, cât și cele mai grave șantaje.
7. Eterogenitatea socială:
Dacă satele sunt simbolul omogenității culturale, orașele simbolizează eterogenitatea culturală. Orașele sunt caracterizate de popoare, rase și culturi diverse. Există o mare varietate în ceea ce privește obiceiurile alimentare, obiceiurile vestimentare, condițiile de viață, credințele religioase, perspectivele culturale, obiceiurile și tradițiile orășenilor.
8. Distanța socială:
ADVERTISMENTE:
Distanța socială este rezultatul anonimatului și al eterogenității. Cele mai multe dintre contactele sociale de rutină ale unei persoane într-un oraș sunt impersonale și au un caracter segmentar. În comunitatea urbană, răspunsurile sociale sunt incomplete și timide. Există o lipsă totală de implicare personală în afacerile celorlalți.
9. Sistemul de interacțiune:
Georg Simmel susținea că structura socială a comunităților urbane se bazează pe grupuri de interese. Cercurile de contact social sunt mai largi la oraș decât la țară. Există o arie mai largă a sistemului de interacțiune pe om și pe agregat. Acest lucru face ca viața la oraș să fie mai complexă și mai variată. Viața la oraș se caracterizează prin predominanța contactelor secundare, a relațiilor impersonale, ocazionale și de scurtă durată. Omul, în orice caz, omul de pe stradă, își pierde practic identitatea, fiind tratat ca un „număr” care are o anumită „adresă”.
10. Mobilitatea:
ADVERTISMENTE:
Caracteristica cea mai importantă a comunității urbane este mobilitatea sa socială. În zonele urbane, statutul social al unui individ nu este determinat de ereditate sau de naștere, ci de meritul, inteligența și perseverența sa. Urbanitatea și mobilitatea sunt corelate pozitiv.
11. Materialismul:
În comunitatea urbană, existența socială a omului se învârte în jurul bogăției și a posesiunilor materiale. Valoarea unui orășean de astăzi este judecată nu după ceea ce este, ci după ceea ce are. Simbolurile de statut sub formă de active financiare, salarii, aparate electrocasnice costisitoare contează foarte mult pentru orășeni.
12. Individualism:
ADVERTISMENTE:
Urbanii acordă o importanță supremă propriei lor bunăstări și fericiri. Ei ezită să se gândească sau să acționeze pentru binele celorlalți.
13. Raționalitatea:
În comunitatea urbană se pune accentul pe raționalitate. Oamenii sunt înclinați să raționeze și să argumenteze. Relația lor cu ceilalți este guvernată, în cea mai mare parte, de luarea în considerare a câștigului sau a pierderii. Relația are loc pe bază de contract. Odată ce contractul s-a încheiat, relația umană se încheie în mod automat.
14. Anonimatul:
Cum observă Bogardus, „Grupurile urbane au reputația de a nu avea nume”. În virtutea mărimii și populației sale, comunitatea urbană nu poate fi un grup primar. Aici nimeni nu cunoaște pe nimeni și nimănui nu-i pasă de nimeni. Urbaniștilor nu le pasă de vecinii lor și nu au nimic de-a face cu mizeriile sau plăcerile lor.
15. Conflictul de norme și roluri sociale:
ADVERTISMENTE:
Comunitatea urbană este caracterizată de conflictul de norme și roluri sociale. Factori precum mărimea, densitatea și eterogenitatea populației, specializarea profesională extremă și structura de clasă predominantă în contextul urban conduc la o astfel de stare de fapt.
În absența unor norme sociale uniforme și fixe, indivizii sau grupurile urmăresc adesea scopuri divergente. Acest lucru are o pondere considerabilă în provocarea dezorganizării sociale.
16. Schimbări sociale și culturale rapide:
Schimbările sociale și culturale rapide caracterizează viața urbană. Importanța acordată elementelor tradiționale sau sacre a fost relegată în plan secund. Beneficiile vieții urbane au operat schimbări în ceea ce privește normele, ideologiile și modelele de comportament.
17. Asociațiile voluntare:
Comunitatea urbană se caracterizează prin contactele sociale impersonale, mecanice și formale care au loc între oameni. În mod firesc, aceștia au o dorință puternică de a dezvolta relații sociale autentice pentru a-și satisface foamea de căldură emoțională și sentimentul de siguranță. Ei formează asociații, cluburi, societăți și alte grupuri secundare.
ADVERTISMENTE:
18. Controlul social formal:
Controlul social în comunitatea urbană este în esență de natură formală. Comportamentul individului este reglementat de agenții precum poliția, închisorile, tribunalele etc.
19. Secularizarea perspectivei:
În orașe, obligațiile rituale și de rudenie sunt diluate. Considerațiile de castă și de comunitate cedează în fața logicii economice. Acest lucru duce la secularizarea perspectivei.
20. Zonele urbane oferă impulsuri pentru modernizarea societății în ansamblu.
.