Acest lucru vă permite să transpuneți orice lick oriunde pe gât fără a schimba degetările. De exemplu, dacă ați avea un lick cu acord de Re, ați putea să îl transpuneți cu ușurință într-un lick cu acord de La prin simpla mutare pe un set de corzi. Toate acestea reduc foarte mult numărul de degetări diferite pe care trebuie să le învățați pentru diferite licks, scări și forme de acorduri. Singurele dezavantaje sunt faptul că unele licks de blues în stil clasic de chitară sunt mai greu de atins, precum și necesitatea de a te întinde un pic mai mult pentru a cânta o gamă.
Înțelegând banjo-urile de tenor
-Banjo-urile de tenor sunt banjo-uri cu 4 corzi care au un gât mai scurt și vin în două varietăți, cel cu 17 freturi și cel cu 19 freturi.
Numele „tenor” nu are nimic de-a face cu o intonație mai joasă, cum ar fi un vocalist care este tenor sau un saxofon tenor. Nimeni nu știe sigur de unde provine denumirea de tenor, dar mulți cred că a fost o greșeală undeva în istorie, deoarece acest tip de banjo a fost folosit în timpul nebuniei americane de tango de la începutul secolului al XX-lea și a fost adesea numit banjo de tango. Tango a devenit apoi, în mod eronat, tenor undeva pe parcurs.
-Banjo-urile tenor sunt folosite în general pentru jazz sau muzică irlandeză.
-Le puteți găsi folosite într-o formă de muzică jamaicană numită Mento, un predecesor al reggae, și în muzica marocană. În aceste două tipuri de muzică veți vedea, de asemenea, banjo-uri cu plectru folosite sau banjo-uri cu 5 corzi fără a 5-a coardă pe ele.
-Banjo-urile tenor sunt acordate în intervalul muzical de cvinte. Acesta este același ca și familia de coarde dintr-o orchestră – viori, viole și violonceli (cu excepția basului).
-Există două moduri obișnuite de a le acorda – ambele folosind cvinte.
- Acordare standard pentru tenor – Do, Sol, Re, La
- Acordare irlandeză pentru tenor – Sol, Re, La, Mi – la fel ca la vioară și mandolină, doar că cu o octavă mai jos
Cum se acordează un banjo
Banjo cu 5 corzi
Sol, Re, Sol, Si, Re
Acordarea cea mai standard pentru banjo cu 5 corzi. Aceasta este denumită acordaj „Open G” pentru că banjo-ul este acordat pe un acord G deschis, ceea ce înseamnă că, dacă veți scrâșni banjo-ul fără să atingeți cu degetul niciuna dintre corzile de pe gât, veți cânta un acord G.
G, C, G, C, C, D
Utilizată adesea în muzica Old Time, aceasta este denumită acordaj „Double C” pentru că banjo-ul are două corzi C.
G, C, G, B, D
Aceasta este denumită acordaj „C”. De asemenea, poate fi denumită „Drop C” Tuning deoarece, venind de la acordul G deschis, coarda D de pe coarda a 4-a este coborâtă la un C.
F#, D, F#, A, D
Aceasta este denumită „D” Tuning. Earl Scruggs a folosit acest acordaj pe melodii precum „Reuben”. De asemenea, puteți acorda coarda a 5-a la un „A” în loc de „F#” și să fiți tot în acordajul „D”. Dacă zgâlțâiți banjo-ul fără să frecați nici o coardă în această acordaj veți cânta un acord de Re.
G, D, G, C, D
Aceasta este denumită Acordare „G Modal”. Acesta este un acordaj foarte popular pentru melodii de epocă, cum ar fi Shady Grove, Little Sadie și multe altele. Se mai numește uneori „Sawmill Tuning” sau „Mountain Minor Tuning”. Aceasta este foarte apropiată de acordajul standard G, dar a doua coardă este acordată până la o notă C. Acest lucru elimină a treia din acordul G și produce un acord G sus 4. Prin eliminarea terței din acord, nu vă puteți da seama dacă este un acord major sau minor și îi conferă un sunet modal.
19-FRET OR 17-FRET TENOR BANJO
C, G, D, A
Acordarea cea mai standard a banjo-ului tenor. Aceasta este denumită „Standard Tenor Tuning” din motive evidente. Această acordaj reprezintă intervalele de cvinte și este exact la fel ca la viola sau mandola.
G, D, A, E
Denumit „Irish Tenor Tuning”. Această acordaj este, de asemenea, în cvinte, dar are o intonație mai joasă decât acordajul standard de tenor. Această acordaj este ca o vioară sau o mandolină, doar că este cu o octavă mai jos.
D, G, B, E
Acest acordaj este același cu cele patru corzi superioare ale unei chitare și este adesea denumit „Chicago Tuning”. Acest lucru face foarte ușor pentru chitariști să ia un banjo cu 4 corzi și să înceapă să cânte.
PLECTRUM BANJO
C, G, B, D
Acordarea cea mai standard pentru banjo cu plectru. Aceasta este foarte apropiată de acordajul standard cu 5 corzi (fără cele 5 corzi), dar a 4-a coardă este coborâtă la do.
D, G, B, E
Acest acordaj este același cu cele patru corzi superioare ale unei chitare și este adesea denumit „Chicago Tuning”. Acest lucru face foarte ușor pentru chitariști să ia un banjo cu 4 corzi și să înceapă să cânte.
5-STRING LONGNECK BANJO
E, B, E, E, G#, B
Aceasta este acordajul E deschis. De fapt, este la fel ca acordajul G deschis, doar că este cu 3 trepte mai jos în intonație.
BANJO CU 6 CORZI „banjitar”
E, A, D, G, B, E
Acest acordaj este exact la fel ca la o chitară.