O scurtă istorie a aerului condiționat auto
SEPT 2016
Aerul condiționat este standard în aproape toate mașinile vândute astăzi în întreaga lume. În primele zile ale automobilismului, vehiculele erau în principal cu caroserie deschisă, astfel încât producătorii credeau că nu sunt necesare prevederi speciale. Ajunși la începutul secolului și la trecerea treptată la vehicule cu caroserie închisă în jurul anului 1908, inventatorii au început să analizeze cea mai bună modalitate de a dezvolta un sistem de răcire de confort. Chiar dacă era nevoie de acest produs, primul sistem practic de aer condiționat pentru automobile a fost dezvoltat abia în 1939 de către Packard.
1939 – Packard inventează cea mai răcoroasă mașină din oraș
În 1939, Packard a devenit primul producător de automobile care a instalat o unitate de aer condiționat în mașinile sale, ca un accesoriu opțional. Cunoscut sub numele de „climatizator”, clienții puteau să comande conversia care a fost finalizată de o companie cunoscută sub numele de Bishop and Babcock Co. Deși acest produs a fost bine comercializat, nu a avut succes comercial și a fost întrerupt după 1941. Acest lucru s-a datorat numeroaselor probleme mecanice cu care se confrunta și întreținerii constante pe care o necesita. Diagnosticarea & reparării aerului condiționat auto de către profesioniști de încredere, cum ar fi Autospark, este mult mai detaliată și mai eficientă în epoca actuală.
Anii 1940 – Aerul condiționat aftermarket devine o afacere mare
Până în 1947, după cel de-al Doilea Război Mondial, producătorii independenți au început să instaleze unități de aer condiționat aftermarket în toate mărcile de mașini. Deși acestea veneau adesea cu o etichetă de preț mare, opțiunile de răcire mai ieftine, cum ar fi răcitorul auto (cunoscut și sub numele de răcitor de mlaștină), au devenit destul de populare, în special în zonele cu umiditate scăzută. Aceste produse erau alimentate prin bricheta mașinii și funcționau cu apă sau gheață și un ventilator.
Anii 1950 – Aerul condiționat câștigă popularitate
În anii 1950 a răsărit începutul mai multor producători care ofereau aer condiționat ca opțiune în automobilele lor. În 1953, automobilele General Motors au început să instaleze sisteme de aer condiționat fabricate de Frigidaire în aproape toate modelele lor de automobile. În 1954, atât Pontiac, cât și Nash au devenit primele două companii care și-au montat unitățile de aer condiționat în partea din față a mașinii, mai degrabă decât în spate.
Sistemul dezvoltat de Nash, cunoscut sub numele de „All-Weather Eye”, a combinat atât un sistem de încălzire, cât și un aparat de aer condiționat într-un singur sistem în bord. Acesta a stabilit standardul pe care majoritatea producătorilor l-au urmat până în prezent. Până la mijlocul anilor 1950, alți șapte constructori auto au listat aerul condiționat în automobilele lor ca opțiune.
Anii 1960 – Triplarea numărului de aparate de aer condiționat instalate
Între 1961 – 1964, numărul aparatelor de aer condiționat instalate în automobile s-a triplat datorită popularității sale în creștere fulminantă. În 1964 a fost introdus și sistemul de control al confortului Cadillacs. Pentru prima dată, șoferii puteau introduce temperatura preferată, iar sistemul se regla automat pentru a menține interiorul mașinii la o temperatură stabilită.
Anii ’70 – Impactul asupra mediului devine un subiect de discuție important
Anii ’70 au declanșat dezbaterea privind impactul aerului condiționat asupra mediului. Dezbaterea s-a concentrat în jurul compusului special utilizat în aparatele de aer condiționat pentru automobile. Deși acest lucru a amenințat industria auto, eficiența și designul aparatelor de aer condiționat auto au continuat să fie îmbunătățite.
Anii ’80 – Schimbarea materialelor de aer condiționat
În fața unei interdicții iminente a R12, controversatul agent frigorific despre care se credea că are un efect oribil asupra stratului de ozon, producătorii auto au dezvoltat viitoarele aparate de aer condiționat cu agent frigorific R134a. Acest lucru a continuat să stimuleze inovația și progresele tehnologice.
Anii ’90 – Legile provoacă schimbări, popularitatea continuă să crească
Interzicerea R12 a declanșat trecerea tuturor sistemelor viitoare de aer condiționat pentru automobile la utilizarea agentului refrigerant R134a. Din fericire, majoritatea producătorilor de automobile adoptaseră deja această schimbare cu mulți ani înainte de interdicție, permițându-le să continue să-și avanseze produsele.
Aerul condiționat astăzi
Dezbaterea privind impactul asupra mediului al tuturor aparatelor de aer condiționat este încă foarte vie. Deși au existat discuții despre potențiali noi agenți frigorifici care ar putea fi utilizați în viitor, în ultimele două decenii a rămas în mare parte aceeași. Cu toate acestea, progresele și cercetările continue mențin viitorul aerului condiționat pentru automobile luminos.
.