Explicăm ce este eroziunea solului, cum este clasificată și care sunt cauzele ei. De asemenea, consecințele sale și cum să o evităm.
Ce este eroziunea solului?
Erodarea solului este procesul de uzură a suprafeței pământului ca urmare a impactului acțiunilor geologice (cum ar fi scurgerea sau topirea zăpezii), a acțiunilor climatice (cum ar fi precipitațiile sau vânturile puternice) sau a activității umane (cum ar fi agricultura, despădurirea, extinderea urbană etc.).
Erodarea solului este un fenomen discontinuu și lent care constă în mobilizarea alunecărilor de teren de la suprafață și care, pe termen lung, generează modificări ale aspectului terenului. Există cazuri în care eroziunea se produce într-un ritm accelerat din cauza dezastrelor naturale sau a acțiunii excesive a omului, ceea ce duce la degradarea solului cu pierderea de materie organică și minerale.
Vezi și: Cutremur
Tipuri de eroziune a solului
Există trei tipuri principale de eroziune naturală a solului:
- Erodarea apei. Se produce prin trecerea fluxului de apă, care poate fi pluvială sau fluvială.
- Eroziunea eoliană. Aceasta este cauzată de vântul care suflă puternic.
- Eroziunea gravitațională. Aceasta este cauzată de acțiunea gravitației atunci când rocile cad sau ghețarii se topesc de pe vârful unui versant.
Există un alt tip de eroziune a solului care se produce mai rapid:
- Eroziunea antropogenă. Aceasta este cauzată de activitățile umane care au un impact asupra eroziunii și deteriorării solului, cum ar fi agricultura intensivă, defrișările, construcția de canale și drumuri, expansiunea urbană, creșterea intensivă a animalelor, mineritul, printre cele mai importante.
Cauzele eroziunii solului
Cauzele eroziunii solului pot fi diverse, iar printre cele principale se numără:
- Mișcarea apei. Sub formă de precipitații, râuri sau curenți marini, apa lovește solul și dislocă o parte din suprafață, care este antrenată de curent.
- Mișcarea vântului. Suflarea vânturilor puternice împotriva solului dislocă particulele și resturile de la suprafață (sub formă de praf, nisip sau roci) și le deplasează.
- Mișcarea rocilor și a ghețarilor. Desprinderea gheții de pe ghețari sau a rocilor care coboară din vârful unui versant cauzează intemperii sau fisuri la trecerea lor.
- Expunere la temperaturi extreme. Condițiile meteorologice extrem de calde sau reci pe o perioadă prelungită de timp modifică suprafața solului și provoacă fisuri sau rupturi care facilitează uzura.
- Utilizarea umană și abuzul asupra terenului. Activitatea umană necontrolată, cum ar fi agricultura intensivă sau construcția de zone urbane, cauzează deteriorarea solului, în multe cazuri cu daune ireversibile.
Consecințele eroziunii solului
Principalele consecințe ale eroziunii solului provocate de om includ:
- Pierderea terenurilor fertile dăunează durabilității ecosistemelor agricole și productivității terenurilor.
- Poluarea și înnămolirea crescută a cursurilor de apă și a râurilor, ceea ce duce la declinul speciilor care trăiesc acolo.
- Desertificarea solului face ca pământul să devină arid sau impropriu pentru viață (din cauza lipsei de apă, vegetație și hrană).
- Reducerea capacității de filtrare a solurilor deșertificate poate duce la inundații în zonă.
- Dezechilibrul ecosistemelor duce la pierderea biodiversității, adică la pierderea populațiilor de animale și plante.
- Clima globală este alterată, în mare măsură, de reducerea pădurilor care au capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon.
Cum să prevenim eroziunea solului
Pentru a preveni eroziunea solului și eroziunea solului datorată acțiunii umane, cea mai bună soluție este prevenirea și dezvoltarea unor activități cum ar fi:
- Utilizarea durabilă a terenurilor. Poate contribui la reducerea impactului agriculturii și al creșterii animalelor și la evitarea degradării solului prin pierderea de nutrienți.
- Reîmpădurirea. Plantarea de arbori și plante promovează refacerea ecosistemelor și întreținerea solului.
- Plantarea de vegetație. Încurajarea plantării durabile în teritoriile expuse sau în zonele în care au fost desfășurate utilaje de construcții ajută la stabilizarea solului și a nutrienților acestuia.
- Construcția de canale de drenaj. În zonele în care solul are o capacitate de absorbție redusă, drenurile pot ajuta la canalizarea apei pentru a preveni inundațiile.
Deforestarea și eroziunea solului
Deforestarea este defrișarea pădurilor și a terenurilor împădurite de către om prin tăierea sau arderea acestora. Dacă această acțiune se desfășoară în mod intensiv și nu este urmată de o practică adecvată de reîmpădurire, ea generează daune grave solului și ecosistemului, inclusiv:
- Pierderea habitatului pentru milioane de specii de animale și plante. Acesta este cel mai dramatic impact, deoarece ființele vii nu pot supraviețui distrugerii mediului lor.
- Schimbările climatice. Tăierea fără discernământ a copacilor modifică condițiile climatice, deoarece aceștia protejează solul și mențin umiditatea mediului și ciclul hidrologic care returnează vaporii în atmosferă.
- Un efect de seră mai mare. Pe lângă faptul că intervin în climă, copacii absorb gazele care provoacă încălzirea globală. Absența lor, din cauza tăierilor fără discernământ, modifică concentrația de gaze din atmosferă.
Vegetarea menține proprietățile solului, previne eroziunea, joacă un rol cheie în ciclul apei – și, în consecință, în climă – și păstrează biodiversitatea. Prin urmare, pentru a menține armonia ecosistemului, îngrijirea și întreținerea solului este indispensabilă.
Referințe:
- „Erodarea și degradarea solului” în World Wild Life.
- „Tipuri de eroziune a solului” în Monografii.
- „Defrișările” în World Wild Life.
- „Deforestarea” în National Geographic.
.