Conceptul de obscuritate își are originea în termenul latin obscūrus și, conform dicționarului Academiei Regale Spaniole (RAE), poate fi scris și fără B (oscuro).
Este un adjectiv care se referă la lipsa de lumină sau la absența clarității: „Este foarte întuneric, nu văd nimic”, „Surioara mea nu vrea să coboare la subsol pentru că este foarte întuneric”. Obscuro este, așadar, un termen care se opune ideii de claro.
Când acest cuvânt este asociat cu o persoană, se referă la faptul că originile sale sunt necunoscute sau că ascunde ceva: „Gómez este un om obscur, nu știi niciodată ce pune la cale”. Într-un sens asemănător, ceva obscur este incert sau periculos: „Cred că ne așteaptă un viitor întunecat și dificil.”
Dacă descrie o culoare, pe de altă parte, face aluzie la o nuanță apropiată de negru sau care se poate distinge, datorită luminozității sale scăzute, de o altă culoare de același stil, dar mai deschisă: „Vreau să cumpăr pantaloni albastru închis”.
Absența luminii generează un răspuns emoțional (frică, angoasă, tristețe) care a fost preluat, în mod simbolic, de literatură și artă în general. Astfel, întunericul este asociat cu tristețea, teroarea și lipsa de viață. În „Regele Lear”, William Shakespeare l-a descris pe Satana ca fiind „prințul întunericului”.
Precizăm că în domeniul literar, trebuie să subliniem că există și personaje care folosesc acest adjectiv pentru a se identifica. Mai exact, aceștia sunt așa-numiții elfi întunecați care apar în romanul The Silmarilion, un roman postum al lui J.R.R. Tolkien. Aceste personaje sunt inspirate din mitologia nordică, unde se vorbește despre ele ca fiind ființe cu părul negru, care trăiesc sub pământ și care sunt opusul elfilor de lumină.
Dökkálfar este, de asemenea, numele dat acestor creaturi, care sunt considerate a fi o serie de spirite ancestrale a căror misiune este de a proteja ființele umane. Totuși, uneori, atunci când nu sunt bine tratate, ele pot deveni figuri total amenințătoare.
Continuând cu domeniul artei în general, putem afirma că în cinematografie există mai multe titluri care preiau termenul în cauză ca parte esențială a titlurilor lor. Acesta ar fi cazul, de exemplu, al filmului Dark Crystal, lansat în 1982 de regizorul Jim Henson.
Povestea spusă în această producție este aceea că într-o lume fantastică în care trăiesc niște ființe unice numite Urskeks, se produce o pagubă ireparabilă, cea a comorii lor (Dark Crystal), ceea ce face ca aceștia să fie împărțiți în două rase: Mysticii și Skeksis.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că filmul The Dark Knight: The Legend Reborn a fost lansat recent pe ecranele din întreaga lume și îl are ca protagonist absolut pe supereroul cunoscut sub numele de Batman, „omul-liliac”.
Religia a apelat și ea la acest simbolism. În cartea Exodul, Biblia menționează întunericul ca fiind penultima plagă. Coranul, la rândul său, afirmă că cei care încalcă limitele dreptului vor fi condamnați să sufere întunericul „rece ca gheața”.
Biblia menționează întunericul ca penultima plagă în cartea Exodului.