Agoritmii de rutare în contextul rețelelor pot fi clasificați în diverse moduri. Clasificarea anterioară se bazează pe construirea și modificarea unui tabel de rutare. Acest lucru se poate face în două moduri: static sau dinamic. Mai exact, acestea sunt cunoscute sub denumirea de rutare statică și, respectiv, dinamică.
În cazul rutării statice, tabelul este creat și modificat manual, în timp ce în cazul rutării dinamice tabelul este construit automat cu ajutorul protocoalelor de rutare. Rutarea dinamică este preferată în detrimentul celei statice din cauza problemei majore din rutarea statică în care, în caz de defecțiune a legăturii/nodului, sistemul nu își poate reveni. Rutarea dinamică depășește limitările rutării statice.
Rutarea este procesul de transfer al pachetelor de la o rețea la o altă rețea și de livrare a pachetelor către gazde. Traficul este direcționat către toate rețelele din rețeaua de internet de către routere. În procesul de rutare, un router trebuie să cunoască următoarele lucruri:
- Adresa dispozitivului de destinație.
- Routerii vecini pentru a afla despre rețelele la distanță.
- Rutele posibile către toate rețelele la distanță.
- Cea mai bună rută cu cea mai scurtă cale către fiecare rețea la distanță.
- Cum pot fi verificate și menținute informațiile de rutare.
Contenit: Rutarea statică și dinamică
-
- Carte de comparație
- Definiție
- Diferențe cheie
- Avantaje și dezavantaje ale NAT
- Avantaje și dezavantaje ale NAT
- Concluzie
Carte de comparație
.
Baza de comparație | Rutarea statică | Rutarea dinamică |
---|---|---|
Configurare | Manuală | Automată |
Constituirea tabelului de rutare | Localizările de rutare sunt manuale-.dactilografiată | Localizările sunt completate dinamic în tabel. |
Rute | Definite de utilizator | Rutele sunt actualizate în funcție de modificarea topologiei. |
Algoritmi de rutare | Nu utilizează algoritmi de rutare complecși. | Utilizează algoritmi de rutare complecși pentru a efectua operații de rutare. |
Implementat în | Rețele mici | Rețele mari |
Eșecul legăturii | Eșecul legăturii obstrucționează rerutarea. | Eșecul legăturii nu afectează rerutarea. |
Securitate | Asigură o securitate ridicată. | Mai puțin sigură datorită trimiterii de broadcasts și multicasts. |
Protocoale de rutare | Nici un protocol de rutare nu este indulgent în acest proces. | Protocoale de rutare precum RIP, EIGRP etc. sunt implicate în procesul de rutare. |
Resurse suplimentare | Nu este necesar | Necesită resurse suplimentare pentru a stoca informațiile. |
Definiția rutării statice
Rutarea statică nu implică nicio modificare a tabelelor de rutare, cu excepția cazului în care administratorul rețelei le schimbă sau le modifică manual. Algoritmii de rutare statică funcționează bine în cazul în care traficul de rețea este previzibil. Acesta este simplu de proiectat și ușor de implementat. Nu este nevoie de protocoale de rutare complexe.
Deciziile de rutare nu sunt luate în funcție de topologia curentă sau de trafic, deoarece sistemele de rutare statică nu pot reacționa la schimbările din rețea, prin urmare nu necesită resurse suplimentare pentru a afla schimbările. Acesta este motivul pentru care rutarea statică este considerată nepotrivită pentru rețelele mari și în continuă schimbare.
Rutarea statică este cunoscută și sub denumirea de rutare neadaptivă care permite ca o rută precalculată să fie introdusă offline în routere. Distanța administrativă este o metrică pentru a măsura fiabilitatea informațiilor primite de la un router. Distanța administrativă implicită pentru rutele statice este 1. Prin urmare, rutele statice vor fi incluse în tabelul de rutare numai atunci când există o conexiune directă la rețeaua respectivă. Rutele statice pot fi considerate o metodă eficientă pentru o rețea mică și simplă care nu se schimbă frecvent.
Definiția rutelor dinamice
Rutarea dinamică este o tehnică de rutare superioară care modifică informațiile de rutare în funcție de circumstanțele schimbătoare ale rețelei prin examinarea mesajelor de actualizare a rutei care sosesc. Atunci când are loc o modificare a rețelei, trimite un mesaj către router pentru a specifica această modificare, apoi rutele sunt recalculate și trimise sub forma unui nou mesaj de actualizare a rutei. Aceste mesaje pătrund în rețea, permițând routerului să își modifice tabelele de rutare în mod corespunzător.
Tehnica utilizează protocoale de rutare pentru a disemina cunoștințe, cum ar fi RIP, OSPF, BGP, etc. Spre deosebire de rutarea statică, nu necesită o actualizare manuală, în schimb, este automată în mod automat și actualizează periodic informațiile din tabelul de rutare bazându-se pe condițiile de rețea. Pentru a face acest lucru, necesită resurse suplimentare pentru stocarea informațiilor.
Drumare dinamică sau, altfel spus, rutare adaptivă. Deciziile de rutare sunt modificate în acești algoritmi pentru a reflecta schimbările din topologie sau trafic. Există diverși algoritmi adaptivi care pot fi clasificați în funcție de sursa de informații (de unde obține routerul informația, de la routerele adiacente sau de la toate routerele), de modificarea rutelor (dacă ruta se modifică atunci când se schimbă sarcina sau când se schimbă topologia), de metricile de optimizare utilizate (distanța, numărul de salturi, lățimea de bandă reziduală).
Rutele pe care se realizează rutarea dinamică sunt cunoscute sub numele de rute dinamice, în care informațiile răspund la schimbările din rețea, astfel încât acestea sunt actualizate în mod constant. Deși, există întotdeauna un decalaj între perioada în care o rețea se modifică și momentul în care toate routerele sunt informate despre această modificare. Routerul încearcă să se potrivească cu schimbarea rețelei, iar acest lucru provoacă o întârziere care este cunoscută și sub numele de timp de convergență. Timpul de convergență trebuie să fie mai scurt. Rețeaua mai mare necesită o rutare dinamică deoarece cu rutarea statică rețelele mai mari nu ar putea fi gestionabile și ar duce la pierderea conectivității.
Diferențe cheie între rutarea statică și cea dinamică
- Router-ele sunt configurate manual, iar tabelul este, de asemenea, creat manual în rutarea statică, în timp ce în rutarea dinamică configurarea și crearea tabelului este automată și condusă de router.
- În rutarea statică, rutele sunt definite de utilizator în timp ce în rutarea dinamică rutele sunt actualizate pe măsură ce se schimbă topologia.
- Rutarea statică nu utilizează algoritmi complecși. Spre deosebire de aceasta, rutarea dinamică utilizează algoritmul complex pentru calcularea celei mai scurte căi sau rute.
- Rutarea dinamică este potrivită pentru rețelele mari în care numărul de gazde este mare. În schimb, rutarea statică poate fi implementată într-o rețea mică.
- Când o legătură cedează în rutarea statică, redirecționarea este întreruptă și necesită o intervenție manuală pentru a direcționa traficul. În schimb, defectarea legăturii în rutarea dinamică nu întrerupe rerutarea.
- Transmisia și multicastul mesajelor în rutarea dinamică o face mai puțin sigură. Pe de altă parte, rutarea statică nu implică publicitate, ceea ce o face mai sigură.
- Rutarea dinamică implică protocoale precum RIP, EIGRP, BGP, etc. Invers, rutarea statică nu necesită astfel de protocoale.
- Rutarea statică nu are nevoie de resurse suplimentare, în timp ce rutarea dinamică necesită resurse suplimentare precum memorie, lățime de bandă etc.
Avantaje și dezavantaje Rutarea statică
Avantaje
- Implementat ușor într-o rețea mică.
- Nu se produc supraîncărcări pe CPU-ul routerului.
- Sigur deoarece rutele sunt gestionate static.
- Este previzibil deoarece ruta către destinație este fixă.
- Nu sunt necesare resurse suplimentare (cum ar fi CPU și memorie) deoarece nu sunt necesare mecanisme de actualizare.
- Nu este necesară utilizarea lățimii de bandă între routere.
Dezavantaje
- Nu este potrivit pentru topologii complexe și rețele mari.
- Rețelele mari cresc complexitatea configurării și consumul de timp.
- Falimentul legăturii poate îngreuna redirecționarea traficului.
- Administratorul trebuie să fie foarte atent în timpul configurării rutelor.
Avantaje și dezavantaje ale rutelor dinamice
Avantaje
- Adecvat pentru toate topologiile.
- Dimensiunea rețelei nu afectează operațiunile routerului.
- Topologiile sunt adaptate automat pentru a redirecționa traficul.
Dezavantaje
- Început, ar putea fi complicat de implementat.
- Transmisia și multicasting-ul actualizărilor de rutare îl fac mai puțin sigur.
- Rutele se bazează pe topologiile curente.
- Sunt necesare resurse suplimentare, cum ar fi CPU, memorie și lățimea de bandă a legăturii.
Concluzie
Rutarea este una dintre cele mai importante operații ale rețelelor de calculatoare în care pachetul de date este mutat de la sursă la destinație folosind o cale optimizată cu o întârziere redusă; calea este aleasă cu ajutorul tehnicilor de rutare. Diferența dintre rutarea statică și cea dinamică constă în actualizarea intrărilor din tabel. În rutarea statică, informațiile de rutare sunt actualizate manual, în timp ce în rutarea dinamică informațiile sunt actualizate automat cu ajutorul protocoalelor.
.