Eduard Bernstein

Partea din seria Politică despre
Democrația socială

Precursori

Secolul Luminilor

Socialismul utopic

Revoluțiile de 1848

Trade Unionism

Politics

Representative democracy

Labour rights

Civil liberties

Welfare state

Mixed economy

Secularism

Fair trade

Environmental protection

Organizations

Social democratic parties

Socialist International

Party of European Socialists

ITUC

Important figures

Eduard Bernstein

Hjalmar Branting

Friedrich Ebert

Jean Jaurès

Léon Blum

Karl Kautsky

Ignacy Daszyński

Ramsay MacDonald

Clement Attlee

Portalul Politică –

Eduard Bernstein (6 ianuarie 1850 – 18 decembrie 1932) a fost un teoretician și om politic social-democrat german, membru al SPD, și fondator al socialismului evoluționist sau al reformismului.

După trecerea în neființă a lui Karl Marx (1818-1883) și Friedrich Engels, Eduard Bernstein (1850-1932) a fost recunoscut ca un important gânditor socialist și, în multe cercuri socialiste, ca succesor al fondatorilor. În anii care au urmat morții lui Engels, Bernstein a adoptat o viziune din ce în ce mai critică la adresa lui Marx, începând cu recunoașterea faptului că predicția lui Marx privind dispariția iminentă a capitalismului din Das Kapital intra în conflict puternic cu realitățile emergente din statele europene industrializate în care forțele pieței au câștigat putere și în care condițiile de viață ale muncitorilor se îmbunătățeau treptat. Bernstein a respins principiile ideologice cheie ale lui Marx, inclusiv teoriile economice ale acestuia și materialismul dialectic. Bernstein a concluzionat că viziunea lui Marx asupra lumii era nefondată; cu toate acestea, el i-a respectat și i-a îndemnat pe colegii socialiști să susțină intenția lui Marx de a îmbunătăți condițiile de viață ale muncitorilor. Cu toate acestea, el a susținut că revoluția violentă nu este necesară și că reforma socială poate fi realizată prin intermediul urnelor de vot. A fost în favoarea promovării drepturilor muncitorilor și a unei intervenții sporite a statului în economie, dar în contextul unei societăți democratice bazate pe statul de drept. Dacă opiniile democratice ale lui Bernstein ar fi prevalat asupra partizanilor revoluției violente, cum ar fi Vladimir Lenin (1870-1924) și Leon Troțki (1879-1940), represiunea și genocidul care au caracterizat statele comuniste totalitare, cum ar fi Rusia stalinistă, Mao Tse-tung|Maoist]] China, Cambodgia lui Pol Pot și Coreea de Nord ar fi putut fi evitate. Gândirea lui Bernstein a modelat opiniile partidului social-democrat pro-democrat din Germania de astăzi, ale Partidului Socialist din Franța și ale Partidului Muncii din Regatul Unit, precum și ale multor alte partide politice socialiste. În societățile post-comuniste, comuniștii au avut tendința de a reveni în ultimele două decenii și de a îmbrățișa poziții politice pro-democratice care sunt paralele cu cele ale lui Bernstein.

Viața

Bernstein s-a născut la Berlin, la 6 ianuarie 1850. Cariera sa politică a început în 1872, când a devenit membru al Sozialdemokratische Arbeiterpartei Sozialdemokratische, așa numiții Eisenachers (după numele orașului german Eisenach). Împreună cu August Bebel și Wilhelm Liebknecht a pregătit Einigungsparteitag („congresul partidului de unificare”) cu Allgemeiner Deutscher Arbeiterverein al lui Lassalle la Gotha în 1875. Această inițiativă a fost necesară din cauza rupturii puternice care apăruse în rândurile socialiștilor din cauza accentului pus de Marx pe revoluție ca mijloc de schimbare, ceea ce a dus la prăbușirea Primei Internaționale până în 1874.

Din 1878 încoace, Bernstein a fost secretarul particular al patronului social-democrat Karl Höchberg, lucrând la Zürich; în 1888, a fost expulzat din Elveția din cauza presiunilor din partea Prusiei și s-a mutat la Londra, unde a avut contacte strânse cu Friedrich Engels.

Între 1880 și 1890, Bernstein a publicat revista „Sozialdemokrat” („Social-democrat”). În 1881, a fost unul dintre autorii Programului de la Erfurt, iar între 1896 și 1898, a publicat o serie de articole intitulate „Probleme des Sozialismus” („Probleme ale socialismului”), care au dus la dezbaterea despre revizionism în cadrul SPD. De asemenea, a scris o carte intitulată „Die Vorraussetzungen des Sozialismus und die Aufgaben der Sozialdemokratie” („Precondițiile socialismului și sarcinile social-democrației”) în 1899. Cartea era în contrast puternic cu pozițiile lui August Bebel, Karl Kautsky și Wilhelm Liebknecht. Eseul din 1900 al Rosei Luxemburg „Reformă sau revoluție?” a fost, de asemenea, o polemică împotriva poziției lui Bernstein.

În 1901, s-a întors în Germania, în urma ridicării unei interdicții care îl împiedicase să intre în țară, și a devenit membru al Reichstagului din 1902 până în 1918. A votat împotriva depunerii armamentului în 1913, împreună cu aripa stângă a fracțiunii SPD. Din iulie 1915 s-a opus Primului Război Mondial, iar în 1917 s-a numărat printre fondatorii USPD. A fost membru al USPD până în 1919, când s-a reînscris în SPD. Între 1920 și 1928, Bernstein a fost din nou membru al Reichstagului. S-a retras din viața politică în 1928.

Bernstein a murit la 18 decembrie 1932 la Berlin. O placă comemorativă este amplasată în memoria sa la Bozener Straße 18, Berlin-Schöneberg, unde a locuit din 1918 până la moarte.

Vezi

Socialismul revoluționar: A Criticism and Affirmation (1899) a fost cea mai importantă lucrare a lui Bernstein și a fost preocupat în principal de respingerea predicțiilor lui Marx privind dispariția iminentă a capitalismului. În această lucrare, Bernstein a evidențiat fapte simple pe care le-a considerat a fi o dovadă că predicțiile lui Marx nu se confirmă: a observat că centralizarea industriei capitaliste, deși semnificativă, nu devenea la scară largă și că proprietatea asupra capitalului devenea mai mult, și nu mai puțin, difuză. De asemenea, a evidențiat unele dintre deficiențele teoriei lui Marx privind valoarea muncii. Bernstein și susținătorii săi au argumentat împotriva revoluției sociale și au favorizat democrația ca vehicul care ar duce la socialism.

În totalitatea sa, analiza lui Bernstein a format o critică puternică a marxismului, iar acest lucru a dus la defăimarea sa în rândul multor marxiști ortodocși. Cu toate acestea, Bernstein a rămas în mare măsură un socialist, chiar dacă unul neortodox (era ostil sindicatelor și cooperativelor de producători); el credea că socialismul va fi realizat prin capitalism, nu prin distrugerea capitalismului (pe măsură ce drepturile erau câștigate treptat de către muncitori, motivele de nemulțumire ale acestora se vor diminua și, în consecință, se va diminua și fundamentul revoluției). Deși Marx ar fi susținut că liberul schimb ar fi cea mai rapidă împlinire a sistemului capitalist și, prin urmare, sfârșitul acestuia, Bernstein a considerat că protecționismul ajută doar câțiva selectivi, fiind fortschrittsfeindlich (anti-progresist), pentru efectele sale negative asupra maselor. Protecționismul Germaniei, susținea Bernstein, se baza doar pe oportunismul politic, izolând Germania de lume (în special de Marea Britanie), creând o autarhie care nu va duce decât la conflicte între Germania și restul lumii.

Citate

• „Manifestul comunist a fost corect…dar…vedem cum privilegiile burgheziei capitaliste cedează…în fața organizării democratice….După părerea mea…succesul constă într-o avansare constantă…… decât într-o…prăbușire catastrofală.”

Note

• Bernstein, Eduard. Cromwell și comunismul: Socialism și democrație în Marea Revoluție Engleză. International Specialized Book Service Inc, 1963. ISBN 0714614548
• Bernstein, Eduard. Socialismul evoluționist: A Criticism and Affirmation, Random House, 1961, broșură comercială, ISBN 0805200118
• Bernstein, Eduard. Anii mei de exil: Reminiscences of a Socialist. Greenwood Publishing Group, 1986. ISBN 0313251142
• Bernstein, Eduard. Scrieri alese ale lui Eduard Bernstein, 1900-1921. Prometheus Books, 1996. ISBN 1573923523575
• Gay, Peter. Dilema socialismului democratic: Eduard Bernstein’s challenge to Marx. Octagon Books ISBN 0882548379
• Hulse, James W. Revolutionists in London: a study of five unorthodox Socialists. Clarendon Press, 1970, ISBN 0198271751
• Ramaswamy, S., și Subrata Mukherjee. Eduard Bernstein – Gândurile și operele sale: His Life and Works. Deep & Deep Publications, 1998. ISBN 8171007686
• Steger, Manfred B. Quest for Evolutionary Socialism: Eduard Bernstein și social-democrația. Cambridge University Press, 1997. ISBN 0521582008
• Tudor, Henry, și J. M. Tudor (eds.). Marxism și social-democrație: The Revisionist Debate, 1896-1898. Cambridge University Press, 1988. ISBN 0521340497

Toate linkurile recuperate la 25 septembrie 2017.

• Eduard Bernstein Internet Archive