Contact: Kelsey Davenport, Director pentru politica de neproliferare, (202) 463-8270 x102
La 28 aprilie 2004, Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate adoptarea Rezoluției 1540, o măsură menită să împiedice actorii nestatali să achiziționeze arme nucleare, biologice și chimice, vectorii acestora și materialele aferente. Rezoluția a umplut o lacună în dreptul internațional prin abordarea riscului ca teroriștii să obțină, să prolifereze sau să utilizeze arme de distrugere în masă.
Adoptată în temeiul Capitolului VII din Carta ONU, Rezoluția 1540 a CSONU stabilește în mod oficial că proliferarea și deținerea de arme de distrugere în masă de către actori nestatali reprezintă „o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”. Rezoluția reflectă abordarea adoptată în cadrul Rezoluției 1373 a CSONU din 2001, care a cerut tuturor țărilor să adopte legi naționale de combatere a terorismului, și impune obligații obligatorii din punct de vedere juridic tuturor statelor de a adopta măsuri „adecvate și eficiente” pentru a preveni proliferarea armelor de distrugere în masă către actorii nestatali.
Rezoluția include trei obligații principale:
- Toate statele au interdicția de a oferi orice formă de sprijin actorilor nestatali care încearcă să achiziționeze arme de distrugere în masă, materiale conexe sau vectorii acestora.
- Toate statele trebuie să adopte și să aplice legi care să incrimineze posesia și achiziționarea unor astfel de articole de către actorii nestatali, precum și eforturile de a sprijini sau finanța achiziționarea acestora.
- Toate statele trebuie să adopte și să aplice controale interne asupra armelor nucleare, chimice și biologice, a vectorilor acestora și a materialelor conexe, pentru a preveni proliferarea acestora.
Rezoluția 1540 a Consiliului de Securitate al ONU subliniază, de asemenea, importanța menținerii și promovării acordurilor multilaterale de neproliferare existente și recunoaște că rezoluția nu interferează cu obligațiile statelor în temeiul unor astfel de tratate.
Recunoaște, de asemenea, că unele țări pot avea nevoie de asistență pentru a îndeplini obligațiile naționale de punere în aplicare a rezoluției. Ca atare, rezoluția face apel la state să pună la dispoziția țărilor care au nevoie de asistență, dacă sunt în măsură să facă acest lucru.
Consiliul a înființat un comitet pentru a supraveghea punerea în aplicare a rezoluției, inițial pentru o perioadă de doi ani. Alcătuit din cei 15 membri ai consiliului și asistat de un grup de experți, Comitetul 1540 are sarcina de a asigura cunoașterea rezoluției și a cerințelor acesteia, de a corela cererile de asistență cu ofertele și de a evalua stadiul punerii în aplicare. Statelor li s-a cerut să raporteze comitetului cu privire la acțiunile pe care le-au întreprins sau intenționează să le întreprindă pentru a pune în aplicare rezoluția în termen de 6 luni de la adoptarea RCSONU 1540, iar consiliul a încurajat rapoartele ulterioare pentru a furniza informații suplimentare.
În ciuda scopului său de a preveni terorismul nuclear, chimic și biologic, rezoluția 1540 a întâmpinat inițial o oarecare rezistență în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, criticii subliniind că rezoluția s-a concentrat doar pe neproliferare, fără a pune un accent adecvat pe dezarmare. A existat o îngrijorare suplimentară că ONU ar putea folosi RCSONU 1540 pentru a justifica sancțiuni și alte forme de coerciție pentru țările care nu se conformau în mod adecvat rezoluției.
Aceste îngrijorări au fost în general atenuate, după cum reiese din votul unanim al Consiliului de Securitate al ONU de a prelungi mandatul RCSONU 1540, mai întâi pentru doi ani în 2006, prin Rezoluția 1673, apoi pentru încă trei ani în 2008, prin Rezoluția 1810. În aprilie 2011, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1977, prin care a prelungit mandatul pentru a treia oară, pentru o perioadă de zece ani. Rezoluția 1977 a CSONU a reafirmat angajamentul Consiliului de Securitate față de Rezoluția 1540 și a subliniat în continuare cooperarea cu organizațiile internaționale, regionale și subregionale. De asemenea, a abordat preocupările existente în rândul membrilor Consiliului cu privire la reprezentarea regională egală în cadrul Comitetului 1540. În decembrie 2016, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2325, care încurajează statele să își consolideze punerea în aplicare a Rezoluției 1540.
În plus față de revizuirile anuale, Comitetul 1540 efectuează la fiecare cinci ani revizuiri cuprinzătoare privind punerea în aplicare a Rezoluției 1540. Până în prezent, au fost finalizate două revizuiri cuprinzătoare, una în 2009 și alta în 2016. Revizuirea finală cuprinzătoare din 2016 a constatat că, deși numărul de măsuri de punere în aplicare luate de state începând cu 2011 a crescut, pentru multe state rămân lacune în ceea ce privește asigurarea materialelor relevante. Raportul a remarcat, de asemenea, că riscul de proliferare pentru actorii nestatali este în creștere din cauza progreselor rapide în domeniul științei, al tehnologiei și al comerțului internațional.
În timp ce comitetul era programat să realizeze o altă analiză cuprinzătoare în decembrie 2020, acest proces a fost amânat din cauza COVID-19. Consultările deschise cu statele membre, organizațiile internaționale și grupurile societății civile sunt programate să se reia în 2021, înainte de reînnoirea mandatului comitetului la 25 aprilie 2021.
.