Știi cum explică oamenii diferența dintre optimiști și pesimiști prin faptul că văd paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Ei bine, uneori există un alt mod de a vedea lucrurile. Uneori, o persoană vede lucrurile exact așa cum sunt prezentate, iar asta nu o face neapărat un pesimist – o face un realist. Viața este grea și este plină de suișuri și coborâșuri. Se întâmplă lucruri nasoale și întotdeauna vor exista situații dificile, dar totul ține de perspectivă. Iată 7 diferențe între un realist și un pesimist, pentru că este o linie foarte fină uneori.
Realiștii își acceptă defectele; pesimiștii se pun la pământ din cauza lor. 
Atitudinea și perspectiva sunt totul. Dacă ești pesimist, atunci ai gânduri negative care nu vor dispărea indiferent de șanse. Dacă ești un realist, pur și simplu te obișnuiești și accepți o situație, în loc să te simți ca și cum ar fi vina ta sau a altcuiva.
Realiștii știu că nimeni nu este perfect; pesimiștii îi pun pe ceilalți la pământ din cauza propriilor lor defecte. 
Mizeria iubește compania. Un pesimist este în mod intenționat negativist și își răspândește opiniile negative oamenilor tot timpul. Nu este loc pentru astfel de oameni în viața ta, pentru că stările proaste sunt contagioase și te pot și te vor afecta la un moment dat.
Realiștii privesc situațiile în mod logic; pesimiștii presupun automat ce este mai rău. 
Dacă ești medic, atunci te uiți la simptome și la diagnostic. Dacă ești un matematician, atunci te uiți la numere și la formule. În orice caz, suntem doar oameni și avem sentimente, dar nu trebuie să le lăsăm pe acestea să stea în calea faptelor. Realiștii se uită la fapte și sunt capabili să își separe sentimentele și opiniile de aceste fapte. Asta nu înseamnă neapărat că sunt pesimiști, ci doar că sunt realiști.
Realiștii respectă diferențele de opinie; pesimiștii văd dezacordurile ca pe niște atacuri personale.
De multe ori, stările proaste de spirit sunt legate de legăturile emoționale. Când ceva se întâmplă și atinge un nerv din trecutul dureros, atunci poate determina pe cineva să devină negativist și pesimist. Realiștii nu sunt investiți emoțional în expunerea opiniilor lor și știu cum să fie neutri în fața situației. Pesimiștii au, de obicei, un fel de legătură cu o situație care poate aduce în discuție probleme nerezolvate din viața lor.
Realiștii combat problemele cu capul înainte; pesimiștii se simt adesea fără speranță și pierduți. 
Toți avem nevoie de ceva în iubirile noastre care să ne facă să mergem mai departe în timpul unei crize: credință, speranță, iubire sau orice altceva care te trage în față. Cu toate acestea, pesimiștii nu folosesc aceste resurse suplimentare; ei văd doar un caz fără speranță. Realiștii nu îl numesc un caz fără speranță, ci, în schimb, doar un caz cu care trebuie să se confrunte.
Realiștii știu că și asta va trece; pesimiștii aruncă prosopul. 
Cu pierderea speranței, este foarte ușor să renunți și să te dai bătut. Pesimiștii au tendința de a merge pe această cale. Asta nu înseamnă că nu se pot scoate singuri din ea. La urma urmei, mentalitatea este cea care ne ține pe loc. Ajustările de atitudine pot schimba întregul joc, dar realiștii nu renunță. Ei acceptă lucrurile și merg mai departe.
Realiștii caută modalități creative de a-și rezolva problemele; pesimiștii rămân stagnanți pentru că ei cred că este de nerezolvat. 
Un realist va găsi o altă soluție sau pur și simplu se adaptează. Pesimiștii vor continua să fie negativiști și nu vor lua nicio măsură pentru că nu au nicio motivație și nu văd niciun rost să încerce. Ei se agață de amărăciune pentru că este calea cea mai ușoară de ieșire.
.