Fanii au fost spulberați miercuri, când Mariah Carey a dezvăluit într-un interviu sincer că suferă de tulburare bipolară – și că a păstrat tăcerea asupra afecțiunii sale timp de 17 ani.
Carey a declarat pentru People că a fost diagnosticată pentru prima dată cu această tulburare – care se caracterizează prin episoade alternante de vârfuri și coborâșuri emoționale – în 2001, dar „nu a vrut să creadă”. De asemenea, ea a mai spus că nu a urmat niciun tratament pentru afecțiunea ei de teamă că se va scurge în public.
„Până de curând am trăit în negare și izolare și cu o teamă constantă că cineva mă va expune”, a explicat Carey. „Era o povară prea grea de dus și pur și simplu nu mai puteam face asta”. Dar, în cele din urmă, ea a decis să urmeze un tratament și acum face terapie și ia medicamente. „Am pus oameni pozitivi în jurul meu și m-am întors să fac ceea ce îmi place – să scriu cântece și să fac muzică”, a continuat ea.
Carey a fost diagnosticată cu tulburare bipolară II, o formă de tulburare bipolară care implică perioade de depresie și hipomanie.
Bipolul I și bipolul II includ amândouă perioade de manie și depresie care pot dura cel puțin o săptămână sau mai mult. În timpul perioadelor de depresie, pacienții se pot simți „deprimați” sau lipsiți de speranță, au energie scăzută sau simt că nu se pot bucura de lucruri. Iar în timpul perioadelor de manie, oamenii pot acționa mai impulsiv sau pot face alegeri riscante. De asemenea, ei pot simți că au un plus de energie sau că nu au nevoie să doarmă, au gânduri accelerate, se simt nervoși sau vorbesc foarte repede.
Pentru persoanele cu bipolaritate II, episoadele depresive par să domine, iar perioadele de manie vin sub formă de hipomanie, care tinde să fie mai puțin severă decât mania observată în cazul bipolarității I, potrivit National Institute of Mental Health (NIMH). Cheia cu hipomania este că, spre deosebire de un episod maniacal complet, acesta nu este, în general, suficient de extrem pentru a avea un impact negativ asupra vieții normale a unei persoane. Persoanele cu bipolaritate I pot experimenta atât episoade maniacale, cât și hipomaniacale. Mania în bipolar I poate fi atât de severă încât simptomele și comportamentul pot necesita asistență medicală, spune NIMH.
Pentru că depresia poate fi mai profundă pentru persoanele cu bipolar II, aceste persoane pot avea un risc crescut de sinucidere și automutilare. „Depresiile la pacienții bipolari II sunt adesea destul de severe și pot duce la gânduri sinucigașe”, a declarat Jed Magen, D.O., profesor asociat și președinte al Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea de Stat din Michigan, declară pentru SELF.
Din păcate, este obișnuit ca persoanele cu tulburare bipolară, și cu probleme de sănătate mintală în general, să amâne căutarea unui tratament.
Turbarea bipolară afectează aproximativ 2,6 la sută din populația Statelor Unite, potrivit National Alliance on Mental Illness. Dar, ca și în cazul altor boli mintale, tulburarea bipolară vine cu un anumit stigmat care poate provoca rușine sau poate descuraja oamenii să obțină ajutor.
„Poate fi foarte dificil pentru oameni să accepte că au simptome care justifică un tratament”, spune pentru SELF Mary Fristad, Ph.D., profesor de psihologie și director de cercetare și servicii psihologice la The Ohio State University Wexner Medical Center. Dar dacă primiți un diagnostic de sănătate mintală, este important să vă amintiți că nu este vina dumneavoastră – și nu trebuie să vă definească.
„Tulburările creierului nu sunt „vina” nimănui mai mult decât orice alt tip de tulburare fizică”, spune Fristad. A avea tulburare bipolară sau orice altă problemă de sănătate mintală „nu este un defect de caracter”, adaugă ea. „Este o boală care merită respect și un tratament cuprinzător”. Este important să vă repetați în mod regulat acest lucru dacă vă rețineți să căutați ajutor pentru o boală mintală.
De multe ori durează ani de zile pentru ca cineva care se confruntă cu simptomele unei boli mintale să obțină de fapt un diagnostic și să înceapă să ia în considerare opțiunile lor, spune Fristad. Acest lucru face ca punerea în aplicare a tratamentului să fie cu atât mai urgentă odată ce sunt diagnosticați.
Turbarea bipolară, ca și alte boli mintale, se poate înrăutăți în timp. Așadar, a nu o trata înseamnă că simptomele pot avea un impact și mai profund asupra vieții persoanei respective, spune Anne H. Gilbert, doctor în medicină, psihiatru la Indiana University Health, pentru SELF. „Vreți să faceți tot ce puteți pentru a preveni o boală mai gravă pe parcurs”, spune ea.
Tratamentul pentru tulburarea bipolară implică, în general, medicamente precum stabilizatorii de dispoziție, antipsihoticele atipice și antidepresivele, potrivit NIMH. Aceste medicamente funcționează de obicei cel mai bine atunci când sunt asociate cu terapia, spune Dr. Magen.
Alte tipuri de gestionare a stilului de viață sunt, de asemenea, cruciale, spune Fristad. Aceasta poate include lucruri precum menținerea unui ciclu de somn regulat și dormitul suficient, exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă, un sistem de sprijin social bun și lucrul cu un terapeut care este familiarizat cu afecțiunea dumneavoastră, spune ea. Deși poate fi intimidant să realizezi că trebuie să depui multă muncă pentru a rămâne sănătos, este absolut posibil.
Dezvăluirea personală a lui Carey ajută la punerea în lumină a realității de a trăi cu o boală mintală gravă și a modului în care stigmatizarea poate face mai dificilă obținerea tratamentului pe care îl meritați. „Dacă nu poți vorbi despre problemă, nu o poți rezolva”, spune Fristad.
Relații:
- Aceasta este ceea ce înseamnă de fapt să trăiești cu tulburare bipolară
- Turbarea mea bipolară mă face să vreau să cheltuiesc bani pe care nu îi am
- Jenifer Lewis explică cum se simte tulburarea bipolară: ‘Mania este epuizantă – îți poate ruina întreaga viață’