O adolescentă care a ingerat accidental o doză de LSD de 10 ori mai mare decât doza normală de LSD în scop recreativ. O tânără de 26 de ani care a luat o supradoză din același drog, fără să știe că era însărcinată. O femeie care a luat 550 de doze de LSD dintr-o dată, confundându-l cu un cu totul alt drog.
Aceste povești excepționale și alarmante de supradoze masive de LSD (dietilamidă de acid lisergic) care s-au întâmplat unor oameni reali sunt toate detaliate într-un nou studiu, care caută să înțeleagă efectele medicale ale dozelor extrem de mari de psihedelice în contexte recreaționale.
De ce vor oamenii de știință să știe aceste lucruri? În ultimii ani, interesul reînnoit pentru utilizarea psihedelicelor pentru tratamente medicale a explodat, numeroși cercetători analizând ce efect are LSD asupra creierului, măsurând efectele microdozelor și trasând istoria psihedelicelor în context medical.
În ciuda promisiunii continue a unora dintre aceste cercetări, se știe relativ puțin despre efectele potențial adverse ale unor doze extrem de mari de droguri precum LSD, care, desigur, nu este ceva ce oamenii de știință pot testa experimental pe pacienți umani.
Din acest motiv, singura modalitate de a evalua cu adevărat ce se întâmplă este de a examina dosarele medicale ale unor cazuri care implică supradoze reale, ceea ce stă la baza unei noi lucrări a cercetătorilor canadieni, care au adunat informații despre trei cazuri separate din interviuri, dosare medicale, note de caz și rapoarte colaterale.
În cel mai remarcabil caz, o femeie în vârstă de 46 de ani pe nume CB, care avea un istoric de utilizare a morfinei pentru a trata durerile legate de boala Lyme la picioare, a tras pe nas din greșeală o doză de 55 mg de LSD pur sub formă de pulbere, crezând că este cocaină.
„Acesta a fost echivalentul a 550 de ori doza recreațională normală de 100 mcg”, scriu în studiul lor autorii, conduși de primul autor și specialistul în cercetarea psihedelicelor, Mark Haden, de la Universitatea din British Columbia.
„Și-a dat seama că avea o problemă în 15 minute și și-a chemat colega de cameră pentru ajutor.”
În următoarele 12 ore, CB a vomitat frecvent, stând în poziție verticală (după cum își amintește), dar în cea mai mare parte a „leșinat” în timpul calvarului. Aceasta a fost urmată de o altă perioadă de 12 ore în care s-a simțit „plăcut drogată”, dar a fost în continuare rareori bolnavă.
„Raportul colateral al colegei de cameră a arătat că ea stătea în cea mai mare parte nemișcată pe un scaun, cu ochii fie deschiși, fie închiși, fie dați pe spate, făcând spume la gură, vocalizând ocazional cuvinte la întâmplare și vomitând frecvent”, explică cercetătorii.
„Zece ore mai târziu, ea a fost capabilă să converseze, a mers la baie și părea coerentă.”
După ce și-a revenit, CB a experimentat microdozarea LSD pentru a o ajuta cu durerile de la picior și, în cele din urmă, a încetat cu totul să mai ia morfină, deși a avut episoade de anxietate, depresie și retragere socială.
Într-un alt caz, o tânără de 15 ani, pe nume AV, a ingerat din greșeală, la o petrecere, o doză de aproximativ 10 ori mai mare decât doza recreațională normală. AV avea un istoric de consum de canabis și psihedelice și fusese diagnosticată anterior cu depresie, hipomanie și tulburare bipolară.
Pe parcursul a câteva ore după supradozaj, AV a avut un comportament neregulat, urmat de ceea ce părea a fi o criză. După incident, depresia clinică a lui AV a părut să dispară, au observat familia și medicii ei.
„Tatăl lui AV a observat că fiica sa părea să se fi recuperat complet de la problemele sale de sănătate mintală după incidentul de supradozaj”, scriu cercetătorii.
„AV raportează că după incidentul de supradozaj cu LSD a experimentat viața cu un creier „normal”, în timp ce creierul ei se simțea dezechilibrat chimic înainte de incident.”
Un al treilea caz detaliat în studiu documentează experiența unei femei de 26 de ani, pe nume NM, care a participat la aceeași petrecere ca și AV și care, de asemenea, a luat o supradoză de LSD în timp ce se afla acolo, ingerând o doză de cinci ori mai mare decât doza recreațională obișnuită de 100 mcg.
NM era un consumator experimentat de psihedelice, dar era, fără să știe, însărcinată în două săptămâni la momentul incidentului. Din fericire, nu există dovezi că expunerea la droguri i-a afectat dezvoltarea copilului ei – care are acum 18 ani.
În timp ce niciuna dintre aceste supradoze nu ar trebui să fie reprodusă în mod intenționat de nimeni, în nicio circumstanță, cercetătorii notează că, în ciuda experiențelor chinuitoare resimțite de participanți, „se pare că au existat sechele pozitive imprevizibile, care au variat de la îmbunătățiri ale simptomelor bolilor mintale la o reducere a durerii fizice și a simptomelor de sevraj la morfină”.
Desigur, acestea sunt în mare parte amintiri anecdotice despre doar trei evenimente care s-au petrecut, în unele cazuri, cu mai mulți ani în urmă, așa că ar trebui să fim foarte precauți în modul în care interpretăm rezultatele, dincolo de recunoașterea faptului că, din fericire, nimeni nu pare să fi fost rănit în aceste cazuri.
Din acest punct de vedere, studiul coroborează unele dintre concluziile unui studiu din anii 1970, care a detaliat reacțiile severe datorate supradozelor masive de LSD la opt persoane, dintre care niciuna nu a sfârșit prin a muri și toate și-au revenit în cele din urmă.
Cu toate acestea, având în vedere prin ce au trecut, studiul a concluzionat: „Supradozajul masiv de LSD la om pune în pericol viața și produce manifestări izbitoare și distinctive”
Constatările sunt raportate în Journal of Studies on Alcohol and Drugs.
.