Salata minerilor, sau salata indiană, este o salată verde de clasă mondială cu rădăcini umile în bioregiunile noastre occidentale. Această legumă vedetă este un aliment autohton care are frunze fragede, suculente, care se topesc în gură și rămân blânde și dulci chiar și atunci când planta este în floare.
***Disponibilă în fiecare primăvară în funcție de sezon***
Utilizări comestibile
Aprovizionați-vă de tulpinile, frunzele și micile flori albe ale acestei luxuriante plante de acoperire a solului comestibile în spațiile umbroase din grădină sau ca salată verde de iarnă – crudă sau gătită! Salata minerilor are un conținut foarte ridicat de vitamina C, A și alte vitamine și minerale – de aici și numele: minerii din anii 1800 consumau această plantă pentru a preveni scorbutul. În plus, este foarte bogată în proteine. Popoarele amerindiene, fornăritorii sălbatici și grădinarii sustenabili au apreciat și continuă să aprecieze această plantă ca hrană. Într-un studiu realizat de J Am Diet Association, salata minerului a fost comparată favorabil cu alte 21 de legume cu frunze – ceea ce o face un adaos excelent la orice dietă sănătoasă. Mănâncă-ți legumele!
Calități fundamentale
În timp, salata minerului se răspândește într-o acoperire a solului de un verde luxuriant, care este un accesoriu atractiv pentru zonele de grădină umbrite sau în spațiile goale din jurul arbuștilor sau copacilor existenți. Planta se schimbă dinamic și crește rapid. Interesant este faptul că frunzele își schimbă forma și dimensiunea pe măsură ce planta se maturizează: frunzele tinere în formă de lance fac loc frunzelor adolescentine în formă de inimă, care apoi fac loc frunzelor mature rotunjite (de fapt, două frunze fuzionate) pe tulpini mai lungi, fiecare dintre ele având un buchet de mici flori albe care ies din centru. Planta rămâne joasă – niciodată mai înaltă de un metru.
Mediu și cultură
Salata de mină este originară din vestul Americii de Nord, găsindu-și un cămin sălbatic în subpăduri de pădure, tufișuri și margini de pajiști. Se dezvoltă bine pe soluri umede, dar poate găsi cumpărare chiar și în zonele uscate și nisipoase. Colegii săi nativi sunt variați, dar includ feriga struțului, urzica, căpșunul de pădure, frunza de apă din Pacific și boabele de degetar/Salmon. În sălbăticie, plantele sunt pășunate de mamiferele mici, iar semințele sunt mâncate de păsări. Întreținerea este foarte redusă, se replantează singură din semințe fără niciun ajutor în condiții favorabile (umede și umbroase). Este o plantă anuală în climatele reci și o plantă perenă de scurtă durată în cele mai calde.
Triburile nativilor americani din nord-vestul Americii apreciază și astăzi această plantă specială ca hrană, medicament și familie. În ciuda marilor pierderi culturale, ei continuă să lucreze pentru administrarea și refacerea populațiilor sălbatice, atât pentru a consolida integritatea ecologiei, cât și pentru a susține moștenirea și înțelepciunea lor culturală. Aceste popoare și plante puternice și în curs de recuperare merită respectul, recunoștința și reparațiile noastre. (Aflați mai multe & despre cum să ajutați pe pagina noastră de donații caritabile.)
Recoltare, îngrijire și preparare
În climatele blânde, salata minerilor poate fi semănată la sfârșitul verii/începutul toamnei pentru a fi recoltată pe toată durata iernii. De asemenea, poate fi plantată în primăvară, pentru a fi recoltată până la căldura verii (căldura poate face frunzele mai puțin fragede și mai amare). În timpul creșterii sale, poate fi tăiată pentru recoltare de mai multe ori înainte de a i se permite să înflorească și să facă semințe. Plantele pot fi lăsate să se răspândească și să formeze petice pentru recolte mai mari în anii următori. Tulpinile, frunzele și florile sunt toate comestibile și pot fi consumate crude sau gătite ca spanacul. Vă recomandăm să preparați o salată simplă cu frunzele și florile crude, singure sau amestecate cu alte verdețuri sălbatice sau tradiționale. Acestea sunt fragede, blânde și dulci. Alternativ, pot fi adăugate la pestrițe, sosuri, supe sau alte mâncăruri care au cerut verdețuri gătite sau fierte la aburi. Poftă bună!
Repertoriu nativ: Statele vestice
Zonele USDA: 6-9
Ușor de îngrijit: Foarte ușor, odată stabilit
Rezistență la cerb: Scăzută
Cerințe de lumină: Cel mai bine este la umbră parțială
Tip de sol: Oricare, preferă un sol bine drenat cu materie organică
Cerințe de apă: Oricare, preferă să fie umed
Polenizare: Autofertilă
Vârsta de coacere: 60 de zile
Dimensiunea la maturitate: 8-12 inci
Spațiu între plante: 8-12 inci
Timp de înflorire: Primăvara târziu – când temperaturile cresc
Timp de recoltare: În orice moment al anului, în funcție de momentul în care a fost semănat
.