Nota editorului: Acesta este al treilea episod dintr-o serie de șase articole care comentează sarcina misionară. Pentru versiunea oficială și completă a sarcinii misionare, așa cum este definită de IMB, vă rugăm să consultați revista IMB Foundations Magazine. Fiecare articol din această serie acoperă o singură componentă a sarcinii misionare în șase părți, în următoarea ordine: Intrarea, Evanghelizarea, Formarea ucenicilor, Formarea bisericii, Dezvoltarea conducerii și Ieșirea și parteneriatul.
Marea însărcinare a lui Hristos este centrată pe porunca de a face ucenici (Mat. 28:18-20). Trăgând mai departe acest lucru, apostolul Pavel a învățat că misiunea bisericii este de a face ucenici care să facă ucenici (2 Tim. 2:2). Și pentru a susține o înmulțire sănătoasă a ucenicilor, IMB a clarificat sarcina misionară.
Sarcina include șase elemente, începând cu intrarea într-o nouă cultură. Odată ajuns printre un popor nou, începe oportunitatea de evanghelizare, care, la rândul ei, duce la ucenicizare. Orice efort de ucenicizare va fi de scurtă durată dacă nu duce la alte aspecte esențiale ale sarcinii misionare, cum ar fi formarea bisericii, dezvoltarea conducerii și ieșirea și parteneriatul planificate strategic.
Pentru a fi clar, prin ucenic înțelegem mai mult decât o persoană care a stăpânit un anumit set de informații sau care practică un set de discipline spirituale, inclusiv împărtășirea Evangheliei. Scopul uceniciei nu este nimic mai puțin decât transformarea completă a inimii, a minții, a afecțiunilor, a voinței, a relațiilor și a scopului credinciosului.
Din moment ce fiecare domeniu al vieții, prin urmare, trebuie să fie condus de Domnul Isus Hristos (Rom. 10:9), ne rugăm, învățăm și conducem în acest scop, având încredere că Duhul Sfânt va crea ceea ce este prin natura sa complet străin de oamenii căzuți – o foame și o sete autentică de neprihănire și o creștere progresivă în caracterul evlavios (Tit 2:11-14).
„Scopul uceniciei nu este nimic mai puțin decât transformarea completă a inimii, a minții, a afecțiunilor, a voinței, a relațiilor și a scopului credinciosului.”
Un plan sănătos
Uneltele esențiale pentru formarea ucenicilor sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Duhul lui Dumnezeu și poporul lui Dumnezeu. În primul rând, toți ucenicii lui Isus au nevoie de o cunoaștere temeinică a Scripturii. Am constatat că noii ucenici trebuie să înțeleagă cel puțin trei aspecte ale Bibliei. Ei au nevoie de o înțelegere a tabloului general al Bibliei – povestea lui Dumnezeu despre creație, cădere, răscumpărare și desăvârșire. Ei au nevoie, de asemenea, de capacitatea de a studia Biblia în mod eficient și responsabil pentru ei înșiși. Și, în cele din urmă, ei au nevoie să fie învățați temele majore ale Bibliei, cum ar fi natura lui Dumnezeu, sfințenia, păcatul, judecata, mântuirea, dragostea și adevărul.
În al doilea rând, numai Duhul Sfânt poate lua Cuvântul lui Dumnezeu și îl poate folosi pentru a transforma fiecare domeniu al vieții unui ucenic. Noii creștini trebuie să se angajeze într-o viață de ucenicie în dependență conștientă de puterea și lucrarea Duhului Sfânt. Ei trebuie să învețe să trăiască și să umble în puterea Duhului lui Dumnezeu pentru a crește în caracter evlavios.
În cele din urmă, Scriptura arată clar că ucenicia se întâmplă în mod obișnuit în contextul bisericii locale. Ucenicia biblică necesită darurile și contribuția tuturor celor din trupul lui Hristos. Este important de notat că acolo unde nu există biserici, plantarea de biserici – al patrulea element al sarcinii misionare – devine o componentă nenegociabilă pentru a face ucenici.
Toate echipele misionare – și bisericile partenere – ar trebui să aibă un plan de ucenicizare robust și sănătos pentru noii credincioși, care să includă elemente precum botezul, apartenența la biserica locală și discipline spirituale de bază precum rugăciunea, studiul Bibliei, închinarea, postul și împărtășirea Evangheliei. Mai mult, noii credincioși au nevoie de pregătire continuă în domenii precum căsătoria biblică, educația parentală, viața de familie, o înțelegere biblică a lucrării, a bisericii, a suferinței și a persecuției, integritatea și o nouă identitate în Hristos care înlocuiește orice identitate pământească.
Așa cum 2 Corinteni 5:17 ne instruiește în mod clar, oricine în Hristos este o creație nouă – ceea ce este vechi trece și ceea ce este nou îl înlocuiește. O ucenicie care nu duce la transformare și la ascultarea credinței nu este o ucenicie biblică.
Capcanele și beneficiile
O capcană care se poate întâmpla în ucenicie este eșecul de a ținti instruirea la cel mai profund nivel al convingerilor de bază ale ascultătorului cu privire la identitate, origine, semnificație, valoare supremă, moralitate și destin – cu alte cuvinte, viziunea despre lume a cuiva. Fără o țintire intenționată spre o transformare adevărată care să pătrundă în viziunea despre lume a noului credincios, rezultă sincretismul. Sincretismul – amestecul schimbărilor de tip creștin în credință și comportament cu credințe necreștine – subminează o fundație pură, biblică, care este absolut necesară pentru multiplicarea uceniciei.
O a doua capcană este tentația de a îmbrățișa o credință solitară. Discipolii trebuie să învețe să se considere responsabili pentru sănătatea spirituală a celorlalți. Fiecare credincios ar trebui să fie instruit și încurajat să se implice în viața celuilalt și să-și exercite darurile în slujirea celuilalt.
În al treilea rând, în timp ce misionarii și bisericile își pot concentra atenția asupra celor pe care Dumnezeu i-a înzestrat pentru a fi lideri, nu trebuie să-i neglijăm pe ceilalți sau să-i relegăm la un statut de mâna a doua în biserică. Trebuie să stabilim modele și practici de ucenicie care să-i valorizeze pe toți membrii trupului lui Hristos.
În cele din urmă, ancorarea uceniciei în biserica locală este primordială pentru a evita capcanele serioase ale uceniciei eficiente. Predicarea, învățătura, închinarea, părtășia și slujirea bisericii sunt toate componente necesare pentru ucenicia fiecărui credincios. De asemenea, ucenicia eficientă este benefică pentru sănătatea fundațională a bisericii.
Urmărirea ucenicilor în cadrul celor șase părți ale sarcinii misionare
Urmărirea ucenicilor, așadar, se află chiar în centrul Marii Comisii. Scopul ei este de a prezenta pe fiecare bărbat și femeie complet în Hristos. Discipolii includ credincioși puternici și sfinți slabi, lideri dinamici și slujitori tăcuți.
Discipolarea eficientă urmează intrării și evanghelizării în sarcina misionară. Cu toate acestea, după cum vom vedea, ucenicia nu este sfârșitul sarcinii noastre. Discipolii trebuie să fie adunați în biserici nou formate. Și pentru a asigura sănătatea noilor biserici, liderii trebuie să fie instruiți înainte ca misionarii să poată ieși pentru a-i lăsa să conducă singuri.
D. Ray Davis face parte din echipa de mobilizare de la IMB. El și familia sa au slujit anterior printre popoarele din Africa Subsahariană. Îl puteți urmări @DRayDavis.
.