Context: Există o recunoaștere la nivel mondial a faptului că viitoarea furnizare a asistenței medicale necesită o reorganizare a furnizării de îngrijiri, cu o mai mare împuternicire și implicare a pacienților, împreună cu profesioniști calificați în domeniul sănătății care furnizează servicii coordonate între sectoarele și organizațiile care furnizează asistență medicală. Tehnologia poate fi o modalitate de a permite crearea unei metode coerente, cocreative și centrate pe persoană pentru a oferi asistență medicală persoanelor cu una sau mai multe afecțiuni de lungă durată (LTC). Rămâne de stabilit modul în care poate fi introdus un nou model de îngrijire care să sprijine intențiile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a avea o îngrijire integrată centrată pe persoană.
Obiectiv: Să se proiecteze, să se piloteze și să se testeze fezabilitatea unui model de îngrijire a sănătății pentru persoanele cu LTC bazat pe un proces co-creativ, iterativ și etapizat, într-un mod care să recunoască necesitatea unei îngrijiri centrate pe persoană și care să îmbrățișeze utilizarea tehnologiei digitale.
Metode: Metoda generală de cercetare a fost inspirată de cercetarea-acțiune și a utilizat o abordare agilă, iterativă. În 2012, a fost înființat un laborator viu într-o municipalitate daneză care a permis libertatea de reproiectare a proceselor de îngrijire a sănătății. Ca prim pas, a fost reunit un grup larg de părți interesate pentru a crea un plan de reorganizare a serviciilor și de dezvoltare a tehnologiei, pe baza principiilor stabilite pentru gestionarea inovatoare a persoanelor cu afecțiuni cronice. Următoarele trei etape au fost (1) o dovadă de concept în 2012, (2) un studiu pilot și (3) un studiu de fezabilitate între 2013 și 2015, în care au fost înscriși în total 93 de pacienți cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Cetățenii au beneficiat de o soluție bazată pe tabletă în scopul urmăririi și comunicării la distanță, precum și de acces la un centru de răspuns și coordonare 24 de ore din 24, 7 zile din 7, care a coordonat atât sprijinul virtual, cât și cel față în față pentru gestionarea BPOC. În etapa a cincea, modelul inițial a fost extins cu elemente care sprijină continuitatea îngrijirii. Începând din toamna anului 2013, au fost incluse 1102 persoane vârstnice fragile, cărora li s-au oferit două servicii suplimentare: o echipă medicală de îngrijire acută de ieșire și o funcție de pat subacut local.
Rezultate: Pe baza constatărilor din procesul iterativ și a evoluției tehnologiei și a soluțiilor de flux de lucru, propunem un model robust și fezabil care poate oferi un cadru pentru dezvoltarea de soluții pentru a sprijini o viață activă cu una sau mai multe LTC. Modelul de îngrijire epitală (ECM) rezultat constă din șase etape și servește drept model pentru modul în care poate fi furnizat un serviciu de sănătate îmbunătățit digital, pe baza nevoilor medicale ale pacienților. Modelul este conceput pentru a fi un sistem de asistență medicală proactivă, preventivă și de monitorizare care implică indivizii în gestionarea propriilor condiții de sănătate.
Concluzii: ECM este în conformitate cu cadrul OMS pentru servicii de sănătate integrate și centrate pe oameni și poate servi drept cadru pentru dezvoltarea de noi tehnologii și poate oferi un model pentru o viitoare reorganizare.