De zeci de ani, a fost dezbătută posibila transmitere zoonotică a virusului bolii Borna 1 (BoDV-1), un sindrom neurologic infecțios întâlnit în principal la cai și alte animale. Cercetările anterioare au încercat să stabilească o legătură între infecția umană și diverse tulburări psihiatrice, cum ar fi tulburarea bipolară sau schizofrenia, dar rezultatele sunt contestate.
Pe baze mai stabile se află rapoartele recente privind infecția umană cu BoDV-1 care a dus la o encefalită severă și fatală în Germania. Un nou studiu publicat în The Lancet Infectious Diseases oferă o descriere detaliată a noilor cazuri, stabilind că infecția cu BoDV-1 este o zoonoză potențial letală care poate avea impact asupra persoanelor imunocompromise și sănătoase.
Investigatorii au studiat țesutul cerebral de la cazuri de encefalită și encefalopatie cu posibilă cauză virală, care au fost trimise la secția de diagnosticare a Institutului de Microbiologie Clinică și Igienă de la Spitalul Universitar din Regensburg, Germania, între ianuarie 1995, și august 2018.
Un total de 56 de probe de pacienți au fost examinate retrospectiv pentru infecții cu bornavirus prin testarea ARN. Dintre acești pacienți, 28 (50%) au avut cauze diagnosticate de boală neurologică. Dintre cei 28, 15 fuseseră diagnosticați cu neoplazie malignă, 10 cu boli infecțioase, 1 cu o tulburare autoimună, 1 cu o hemoragie intracraniană și 1 cu un infarct cerebral.
Cei 28 de pacienți rămași nu au avut o cauză diagnosticată de boală neurologică. Dintre acești pacienți, 9 muriseră din cauza encefalitei și 15 supraviețuiseră bolii.
Tesutul cerebral a fost testat pentru BoDV-1 la toți cei 56 de pacienți, folosind 2 teste independente de reacție în lanț a polimerazei de transcripție inversă cantitativă.
Dintre cele 9 cazuri fatale de encefalită, 7 au fost testate pozitiv pentru ARN BoDV-1. Niciuna dintre probele de la cei 28 de pacienți cu diagnostic identificabil și niciuna dintre probele de la cele 19 cazuri rămase nediagnosticate nu a fost testată pozitiv pentru ARN BoDV-1.
Autorii studiului au analizat cele 7 cazuri pozitive la BoDV-1, care au inclus un beneficiar de transplant de rinichi publicat anterior, împreună cu 2 infecții fatale suplimentare care au fost diagnosticate de alte centre din Bavaria.
Cei 8 pacienți infectați cu BoDV-1 recent identificați au murit între 1999 și 2019. Toți erau de etnie albă europeană, cu vârste cuprinse între 17 și 65 de ani. Vârsta medie a pacienților a fost de 38,6 ani (deviație standard (SD) 15). Pacienții au inclus 2 bărbați și 6 femei.
Majoritatea pacienților (6) nu aveau nicio înregistrare cunoscută de imunosupresie înainte de debutul simptomelor, dar 2 primiseră terapie imunosupresivă după transplantul de organe cu 3 sau 16 luni înainte de spitalizare.
În 7 din 8 cazuri, debutul bolii a fost însoțit de cefalee și febră. În toate cazurile, au apărut simptome neurologice, inclusiv mers instabil, deficite de memorie, convulsii, confuzie și pierderea treptată a cunoștinței. Pacienții au intrat în comă după spitalizare și au decedat între 16 și 57 de zile (media 39,5 zile ).
Toți pacienții au primit antibiotice, aciclovir sau ganciclovir. Steroizi au fost administrați la 4 pacienți.
Toate secvențele umane de BoDV-1 au fost diferite între ele și de tulpinile de laborator utilizate pe scară largă, ceea ce face ca posibilitatea contaminării încrucișate a probelor să fie mai puțin probabilă decât în unele studii anterioare privind relația potențială a BoDV-1 cu tulburările psihiatrice. Mai multe secvențe au fost găsite strâns înrudite cu tulpinile de cabaline și ovine din Bavaria, oferind sprijin pentru transmiterea zoonotică independentă din surse locale ca mijloc de infectare.
Dintre cei 8 pacienți, 7 au trăit în zone rurale sau suburbane unde a fost posibil contactul cu șopârle bicolore cu dinți albi (un animal purtător suspectat).
Cazurile descrise ridică la 14 numărul de infecții umane cu BoDV-1 confirmate și publicate în zona endemică din Germania.
„Datele noastre sugerează că, deși encefalita asociată cu BoDV-1 pare a fi un eveniment relativ rar în cifre absolute, ar putea constitui o proporție ridicată de cazuri de encefalită severă până la fatală de cauză necunoscută în cadrul zonelor endemice de BoDV-1, în special la pacienții imunodeprimați. Prin urmare, BoDV-1 trebuie să fie inclusă în viitoarele strategii de diagnosticare diferențială a cazurilor”, au notat autorii studiului.
Investigatorii au concluzionat prin descrierea cazurilor în care ar fi deosebit de important să se depisteze BoDV-1.
Clinicii ar trebui să ia în considerare infecția cu bornavirus la pacienții cu episoade febrile care prezintă afecțiuni ale sistemului nervos cu evoluție rapidă de origine necunoscută, cu concentrații crescute de leucocite, proteine și lactat în lichidul cefalorahidian, încetinire difuză în electroencefalografie în timpul evoluției timpurii a bolii, implicarea bilaterală a lobilor frontali și temporali, a ganglionilor bazali, a trunchiului cerebral și a cortexului insular în IRM, locuirea în zone rurale sau suburbane cu BoDV-1 endemic și contactul potențial cu animale sălbatice (inclusiv contactul indirect, cum ar fi prin intermediul unei pisici domestice care aduce animale mici în casă).