Cum să-ți distrugi creierul cu ajutorul sunetelor

OPTIMIZEAZĂ-MĂ

Optimize Me este o rubrică Elemental care explorează (și verifică faptele) cele mai ciudate tendințe de auto-îmbunătățire. Apare în fiecare marți.

Și dacă v-aș spune că există ceva care vă poate îmbunătăți concentrarea și atenția, vă poate atenua durerea și anxietatea și vă poate ajuta să meditați și să dormiți mai bine noaptea? Și, cel mai bun dintre toate, este gratuit, practic fără efecte secundare. Sună prea frumos ca să fie adevărat, dar aceasta este reputația bătăilor binaurale, un ton aparent magic care a fost impregnat cu toate aceste beneficii.

Bătăile binaurale sunt de fapt o iluzie auditivă care apare atunci când redați două tonuri de frecvențe similare, dar nu identice, câte unul în fiecare ureche (binaural înseamnă referitor la ambele urechi). Creierul vrea să reconcilieze cele două sunete, astfel încât ceea ce sfârșești prin a percepe este de fapt un al treilea ton care reprezintă diferența dintre cele două, o iluzie produsă în trunchiul cerebral. De exemplu, dacă un ton de 400 hertzi (Hz) și un ton de 410 Hz ar fi redate în urechea stângă și, respectiv, dreaptă, ați percepe un puls ritmic de 10 Hz – bătaia binaurală. (Pentru a auzi cum sună bătăile binaurale, faceți clic aici.)

Aici intervine partea aparent magică: Activitatea din creier începe să se potrivească cu frecvența bătăii binaurale. În exemplul de mai sus, creierul ar începe să tragă la 10 Hz. Acest proces se numește antrenare a undelor cerebrale și este una dintre modalitățile prin care oamenii încearcă să își modifice starea creierului pentru a obține o stare mentală dorită.

„Atractivitatea bătăilor binaurale (în teorie) este că această diferență minusculă dintre cele două tonuri ne va antrena creierul să lucreze la o frecvență dorită”, spune Miguel Garcia-Argibay, un om de știință de la Universitatea Örebro din Suedia care cercetează bătăile binaurale.

Obiectivul este că, determinându-vă creierul să tragă la frecvența dorită, veți începe să întruchipați starea mentală corespunzătoare.

Creierul funcționează pe bază de electricitate, iar neuronii trag la frecvențe și modele diferite în funcție de ceea ce fac. Frecvențele specifice ale undelor cerebrale, măsurate de obicei de la nivelul scalpului cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), sunt asociate cu diferite stări cognitive și emoționale.

• Undele gamma sunt cele mai înalte frecvențe, de la 30 de hertzi (Hz) în sus, ceea ce înseamnă că neuronii trag în ritm rapid de 30 de ori sau mai mult în fiecare secundă. Această stare a creierului este asociată cu o concentrare intensă.
• Undele beta au o frecvență cuprinsă între 12 Hz și 30 Hz și sunt legate de sentimente de excitare, atenție și anxietate.
• Undele alfa încetinesc la 8 Hz până la 12 Hz și sunt legate de o stare mai relaxată și pasiv atentă, precum și de senzația de somnolență.
• Undele Theta de la 4 Hz la 8 Hz semnifică o relaxare profundă și o concentrare spre interior și sunt adesea detectate în timpul meditației.
• Undele Delta sunt cele mai lente, trăgând doar de 0,5 până la 4 ori pe secundă. Dacă vă aflați în unde delta, probabil că dormiți.

Cu antrenarea, undele cerebrale încep să se potrivească cu frecvența unui stimul extern, cum ar fi un ritm binaural, iar zonele creierului care în mod normal ar putea să tragă la ritmuri diferite devin sincronizate. Scopul este ca, determinând creierul să pornească la ritmul dorit, să începeți să întruchipați starea mentală corespunzătoare. De exemplu, dacă trebuie să înveți pentru un test sau să te concentrezi la serviciu, dacă îți împingi activitatea cerebrală în unde gamma sau beta, îți poți spori atenția. La celălalt capăt al spectrului, persoanele cu insomnie ar putea încerca să își păcălească creierul să încetinească până la o frecvență theta sau delta pentru a le ajuta să adoarmă.

În timp ce sună grozav în teorie, cât de eficiente sunt bătăile binaurale în antrenarea creierului și dacă antrenarea face de fapt o diferență în starea de spirit sau în cogniție, este încă în dezbatere.

Hector Orozco Perez, un dezvoltator de învățare automată care a cercetat bătăile binaurale în calitate de student la Universitatea McGill din Canada, spune că, în timp ce bătăile binaurale sunt „vândute ca fiind un potențiator cognitiv”, cercetările care susțin afirmațiile „au fost foarte vagi”. Era foarte neclar dacă bătăile binaurale aveau de fapt vreun efect.”

Studiile care au investigat efectele bătăilor binaurale au fost contradictorii. Într-o meta-analiză recentă care a comparat 22 de studii asupra fenomenului, Garcia-Argibay a constatat că frecvențele theta pot reduce într-adevăr nivelul de anxietate al oamenilor, iar frecvențele gamma au îmbunătățit performanța la sarcinile de atenție. Efectul bătăilor binaurale asupra memoriei a fost mai puțin concret, însă. Unele studii au arătat performanțe mai bune la sarcinile de memorie după ce oamenii au fost expuși la frecvențele beta, alfa și theta, dar altele au raportat performanțe mai slabe după fiecare dintre aceste frecvențe de bătăi binaurale.

De asemenea, nu este pe deplin clar că bătăile binaurale pot provoca chiar antrenarea undelor cerebrale. Într-un studiu deosebit de condamnabil, bătăile binaurale prezentate la fiecare dintre cele cinci categorii de frecvențe ale undelor cerebrale nu au avut niciun efect asupra înregistrărilor EEG. Cu toate acestea, alte cercetări au observat schimbări în activitatea EEG măsurată în interiorul craniului la pacienții care erau supuși unei operații pe creier ca răspuns la patru frecvențe diferite de bătăi. Un alt studiu a arătat o antrenare a undelor theta în mai multe zone ale creierului după 10 minute de expunere la bătăile binaurale theta.

Garcia-Argibay spune că unul dintre motivele acestor discrepanțe se datorează faptului că nu există un protocol agreat pentru studierea bătăilor binaurale, iar fiecare dintre experimente a folosit metode diferite – la ce frecvență sunt prezentate bătăile, cât de tare, cât de mult timp, dacă muzica este redată deasupra și dacă sunetul este prezentat înainte ca o persoană să îndeplinească o sarcină sau în timpul acesteia. Ceea ce a părut să funcționeze cel mai bine, conform meta-analizei, este redarea tonurilor de sine stătătoare (fără muzică de fundal sau zgomot alb), timp de cel puțin 10 minute, înainte de sarcina țintă.

O întorsătură interesantă în povestea bătăilor binaurale este că acestea ar putea să nu fie singurul stimul auditiv care poate provoca antrenarea undelor cerebrale. Un studiu recent realizat de Perez și publicat luna trecută în revista eNeuro a arătat că, în timp ce bătăile binaurale au provocat antrenarea undelor cerebrale, la fel au făcut și bătăile monaurale – un sunet pulsatoriu prezentat la aceeași frecvență în fiecare ureche. De fapt, antrenarea a fost mai puternică în cazul bătăilor monaurale, dar niciunul dintre cele două sunete nu a avut vreun impact asupra dispoziției sau stării de spirit a oamenilor.

Perez spune că probabil nu există nimic unic în ceea ce privește efectul bătăilor binaurale asupra creierului. De fapt, în domeniul neuroștiinței cognitive auditive, oamenii de știință știu de mult timp că până și un simplu sunet ritmic, cum ar fi bătăile din palme, va antrena creierul. „Orice fel de sunet ritmic îți va antrena creierul la frecvența ritmului”, spune el, „așa că de ce își pierd oamenii mințile din cauza unui lucru atât de simplu?”

.