Arterioscleroza este o boală a arterelor care constă în pierderea elasticității acestora, transformându-le în vase de sânge mai groase și mai rigide, restricționând fluxul de sânge (și, prin urmare, de oxigen și nutrienți) către organe și țesuturi. Factorii de risc cardiovascular joacă un rol major în dezvoltarea acestei afecțiuni, care este foarte frecventă în rândul populației adulte. Deși ateroscleroza debutează încă din copilărie cu formarea de dungi grase ca leziuni inițiale, care se vor transforma pe parcursul vieții prin acțiunea factorilor de risc.
Când peretele unui vas de sânge este afectat, se pun în mișcare o serie de evenimente care duc la acumularea de celule sanguine cunoscute sub numele de trombocite, care sunt responsabile de colmatarea leziunii. Agregarea trombocitelor, la rândul său, favorizează depunerea de grăsimi (colesterol) pe pereții vaselor. Acest lucru duce la formarea așa-numitelor plăci de aterom, care fac ca arterele să se îngusteze progresiv.
Consecința a toate acestea este că circulația sângelui este semnificativ redusă și, prin urmare, există un deficit în alimentarea cu sânge a organelor și țesuturilor corpului uman, care nu primesc substanțele nutritive necesare. Cu alte cuvinte, acest lucru duce la așa-numitele boli cardiovasculare, cum ar fi boala cardiacă ischemică, boala cerebrovasculară (accident vascular cerebral), boala arterială periferică și anevrismele aortice. Această problemă este responsabilă pentru aproximativ 17 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, reprezentând aproximativ o treime din decesele la nivel global.
Diferențe între ateroscleroză și arterioscleroză
Termenii ateroscleroză și arterioscleroză sunt adesea folosiți în mod interschimbabil pentru a desemna același lucru. Deși distincția dintre cei doi termeni nu este clară, merită să știm că arterioscleroza este îngroșarea și întărirea peretelui arterial, în timp ce ateroscleroza este un subtip al arteriosclerozei și se referă la acumularea de depozite de grăsime, colesterol și alte substanțe în interiorul vaselor de sânge pe pereții arteriali, restricționând astfel fluxul sanguin.
Placilele se pot calcifica, se pot rupe și ulcera. Atunci când conținutul plăcii intră în contact cu sângele, poate provoca un cheag de sânge sau un tromb, care poate bloca interiorul arterei, împiedicând alimentarea cu sânge a zonei inimii care depinde de arteră.
Deși este considerată o problemă cardiacă, ea poate afecta, de asemenea, orice arteră din corp (picioare, picioare, brațe, pelvis), provocând dureri, arsuri sau amorțeală în zonă, chiar și infecții, afecțiune cunoscută sub numele de arteriopatie periferică, care afectează în special persoanele de peste 55 de ani.