Crăciunul în Slovacia

~ de Janka Kožíková

Voi vorbi în principal despre diferențele dintre Slovacia și Europa de Vest, și, eventual, față de SUA.

Deci, prima diferență este că Crăciunul nostru (Vianoce) este foarte mult condus de tradiția creștină și în principal de cea catolică. Pentru noi, prima zi de sărbătoare de Crăciun este Ajunul Crăciunului – în Slovacia se numește Ziua Generoasă. Acest lucru are un motiv, noi primim cadourile deja în această zi :o)

De obicei, în această zi se pune bradul (spre deosebire de SUA, unde aveți un brad deja de câteva săptămâni, cred). Acest lucru vine din vremurile în care bradul ar fi un simplu molid adus din pădure – atunci îl vrei cât mai proaspăt și verde pentru zilele de Crăciun, așa că nu-l poți pune foarte devreme. Așa că împodobești bradul și pregătești mesele.

Catolicii ar trebui să țină post toată ziua sau, cel puțin, să nu mănânce carne. De fapt, povestea este că dacă postești toată ziua, atunci vei vedea purcelușul de aur seara :o). Acest lucru funcționează în cazul copiilor care ar mânca totul direct de sub mâinile tale și apoi nu ar putea mânca o cină festivă :o). Catolicii trebuie să postească până la miezul nopții, evangheliștii până la lăsarea întunericului.

Potrivit acestui lucru se ia o masă mică în timpul zilei. Depinde foarte mult de regiune, dar de obicei este o supă: poate fi supă acră de varză cu ciuperci uscate și prune uscate, poate fi supă de linte, poate fi supă albă acră din ciuperci uscate….ceasta ai mânca în timpul zilei.

Dar masa principală este o cină. Țineți cont de faptul că Slovacia până în secolul XX a fost o țară destul de săracă, așa că mesele sunt foarte mult influențate de acest lucru. Pește pe care fiecare îl poate pescui singur, ciuperci, pe care le poți culege și le poți usca singur, legume și cartofi, mere, nuci… acestea sunt ingredientele principale… doar în sud și în orașele mai mari au și șuncă afumată sau maioneză.

Pentru cină trebuie să se adune toată familia, nimeni nu trebuie să fie singur. Este tradițional să se mai așeze un loc la masă, așa că dacă ar veni un cerșetor îl puteți găzdui.

Tatăl familiei taie un măr în cruce, dacă iese o stea, anul următor va fi fericit, dacă iese o cruce va muri cineva (aceasta este de fapt o tradiție foarte stupidă și înfricoșătoare). O tradiție mai veselă este următoarea: toată lumea primește o napolitană – foarte subțire, ca o ostie sfântă, dar mare cât o farfurie de desert. Se pune niște miere, felii de usturoi și bucățele de nucă, și se lipește o altă napolitană. Apoi, toată lumea de pe masă ar trebui să muște din napolitanele celorlalți – astfel se vor asigura că se vor iubi unul pe celălalt pentru anul următor. De asemenea, se mănâncă și mărul împreună cu aceasta. Semnificațiile sunt: usturoi pentru sănătate, miere că vei fi dulce și iubitor, nuci pentru frumusețe. Crăciunul în Slovacia are un mister și o magie și un anumit secret… nu a fost niciodată atât de ostentativ… dar chiar și aici vremurile se schimbă.

Dar să revenim la cina noastră.

Următorul fel de mâncare este supa – din nou poate fi supă de varză acră ca la prânz, dar mai bogată – dacă ești evanghelist poți avea deja acolo niște cârnați (cei roșii, ca chorizo) sau smântână, șuncă afumată… În regiunile nordice au supă de linte. Noi mâncăm pâine cu supă. Pâinea este importantă o parte pentru că simbolizează plenitudinea pentru anul următor.

Carm în formă de potcoavă, și supă de varză.

Apoi felul principal este peștele. Este un pește crap local de apă dulce. În Slovacia se vinde cu o săptămână înainte de Crăciun pe străzi, din bazine mari și bălți, viu…și multă lume îl ține viu acasă, în baie, până în Ajunul Crăciunului, pentru a-l avea cu adevărat proaspăt și pentru a scăpa de eventualul gust de noroi….pentru marele disconfort al adulților și marea bucurie a copiilor. Și noi obișnuiam să avem un crap (sau doi) în baie cel puțin două zile. Petreceam ore întregi în acea baie cu fratele meu! Îi dădeam nume peștelui, vorbeam cu el și îi dădeam jucării în apă. Mama mea trebuia să ne schimbe hainele în mod regulat, deoarece aveam mânecile ude tot timpul! Dar are și un moment educativ – pentru că apoi vine momentul în care capul familiei ia bățul de carne și omoară peștele… iar copiii de la o vârstă mică sunt expuși la acest proces…cum ajungi cu mâncarea în farfurie….Personal cred că, mai ales în orașe, acesta este unul dintre rarele momente în care chiar ești prezent în procesul de obținere a hranei de la un animal. Oricum, deci ucizi peștele, îl cureți și îl tai în formă de potcoavă de cal pentru noroc (totul are un mister în Slovacia). Îl îmbrăcăm în făină, ou și pesmet și îl prăjim. De asemenea, păstrezi câteva solzi și îi pui în portofel ca să ai o grămadă de bani anul viitor (arată ca niște bănuți mici de argint, așa că de aici vine acest mister).

Cu peștele se mănâncă salată de cartofi – în orașe este salată de maioneză cu morcovi, mazăre, castraveți și altele, dar la nordul pur și simplu se mănâncă o simplă salată de cartofi în oțet cu ceapă.

Dacă toate astea se întâmplă după miezul nopții sau dacă ești evanghelist poți avea și șuncă afumată sau escalopes de porc… de fapt, familia noastră nu a fost niciodată atât de pretențioasă. :o) Luam cina frumos și devreme, pentru că era masa principală a zilei, așa că de obicei începeam pe la ora 17.00, ca să avem timp suficient pentru cadouri înainte ca copiii să meargă la culcare.

Da! Noi primim cadourile imediat după cină :o). Cadourile sunt de la „Jezisko”, care se traduce prin „Micul Iisus”… în copilărie nu am analizat niciodată cum se face că acest copilaș aduce atâtea cadouri… mi se părea perfect natural.

De asemenea – parte din tradiția Crăciunului în Slovacia sunt și basmele de la televizor. Le urmărim an de an, unele dintre ele sunt vechi de vreo 50 de ani și le iubim, iar fără unele dintre ele nu ar fi Crăciunul. Ar trebui neapărat să-l vedeți pe acesta:

Nu am reușit să-l găsesc în engleză, dar poate că există. Se numește „Tri orisky pro Popelku”, și înseamnă „Trei nuci pentru Cenușăreasa”. Se pare că titlul în engleză ar putea fi și „Trei cadouri pentru Cenușăreasa”. Este un film ceh, povestea de iarnă a Cenușăresei, plină de atmosferă plăcută, dragoste față de animale, glume ușoare și finaluri fericite. Nu vi-l pot recomanda îndeajuns de mult!

În Ajunul Crăciunului, mai ales seara, cântăreții de colinde merg din ușă în ușă și se presupune că trebuie să le oferi niște prăjituri. O, prăjiturile de Crăciun! Asta e o poveste aparte – să spunem doar că e foarte normal să coci cu săptămâni înainte și să faci zeci de prăjiturele mici de ceai de diferite forme și umpluturi și decoruri, apoi câteva prăjituri mari sau chiar tarte, dar și unele tradiționale din aluat de drojdie cu umplutură de mac sau de nuci…. o bună gospodină are dulapurile din bucătărie pline de cutii de prăjituri și torturi! Spre bucuria copiilor, bineînțeles, nu reușești niciodată să le ascunzi.

De Crăciun în Slovacia, apoi mergem la slujba de la miezul nopții la biserică…acest lucru este atât de tipic încât merg și ateii și a fost tolerat chiar și pe vremea comuniștilor. Copiii sunt fericiți să iasă atât de târziu și cu ochii larg deschiși pentru a urmări atmosfera de sărbătoare, iar adolescenții sunt fericiți să fugă de acolo și să stea în jurul bisericii, de obicei în vreo piață, cu amicii sau cu primele lor iubiri.

De Crăciun, în Slovacia, toată lumea doarme până târziu… obosiți de ziua precedentă și de toată gătitul, agitația, mâncarea, copiii alergând de colo-colo cu jucării noi, biserica….

De obicei, când eram copii, obișnuiam să ne trezim primii și să mergem la bucătărie și să punem puțină salată de cartofi și pește rece sau șuncă pe o farfurie și să o ducem la televizor pentru a ne mai uita la povești încă în pijamale. Oh, îmi plăcea asta! Una dintre puținele zile din an în care acest lucru era permis.

Apoi – dacă nu ne petreceam deja Ajunul Crăciunului cu bunicii noștri – mergeam pentru un mare prânz festiv la casa bunicilor. Masa obișnuită ar fi fost rață friptă. Sau cei care nu au mâncat așa ceva la cină în ziua precedentă puteau mânca și escalopes de porc …carnea de porc înseamnă abundență și noroc.

A doua zi o numim „A doua zi de Crăciun” (așa cum se face de Crăciun în Germania), și este și ziua Sfântului Ștefan (Ștefan). Este tradițional să se organizeze baluri sau alte evenimente dansante…dacă precedentele două zile au fost zile de taină și un pic de contemplare, de rugăciune pentru unele persoane, de stat în familie etc, a doua zi de Crăciun este ziua distracției și a distracției pure.

Resurse suplimentare:

Janka’s Excellent Medovniky: Slovak Christmas Honey & Spice Cookies

Mai multe despre Crăciunul în Slovacia

Ascultați cântece slovace de Crăciun

Când ne-am căsătorit prima dată, eu și soțul meu am locuit și am lucrat la Londra pentru o vreme. Am predat engleza la un colegiu local și am avut plăcerea de a mă împrieteni cu mulți dintre studenții mei minunați. O femeie minunată, Janka, și cu mine am reușit să păstrăm legătura prin intermediul facebook-ului. Sunt atât de încântată să ne împărtășească tradițiile din preajma Crăciunului în Slovacia, plus rețeta ei extra-specială pentru cele mai delicioase fursecuri cu miere condimentate pe care le veți încerca vreodată! D’akujem vám- vă mulțumesc!!

.